​Pentru posesorii de economii, dobanzile in crestere inseamna randament crescut al banilor lor din depozitele bancare. Pentru debitorii la banci, cresterea dobanzilor poate deveni o problema. Duminica, 25 iunie, Banca Reglementelor Internationale (Bank of International Settlements – ​BIS) si-a publicat al 87-lea raport anual. In acest raport, pentru anul 2016-2017, ​BIS se arata ingrijorata de tendinta de crestere a dobanzilor si avertizeaza cu privire la o posibila noua criza mondiala a datoriilor. Motivul este puternica indatorare a bugetelor private, ale cetatenilor, dar si a bugetului de stat, in multe tari ale lumii.

Sediu al Bancii Reglementelor InternationaleFoto: bis.org

"Marea indatorare a gospodariilor private ar putea frana cresterea, mai cu seama cand dobanzile mai mari duc la o crestere a obligatiilor de plata", atentioneaza Institutul financiar, citat de Die Welt. De aceea, bancile de devize trebuie sa-si planifice cu grija cresterile de rate ale dobanzii si timing-ul acestora.

Banca Reglementelor Internationale, sau Banca de Decontari Internaționale, cum mai este denumita, este o institutie bancara centrala, care oferă servicii specializate bancilor centrale din intreaga lume. Potrivit wikipedia.ro, ​BIS "promoveaza cooperarea monetara ai financiara internationala si serveste ca o banca pentru bancile centrale", nefiind subordonata niciunui guvern national unic.

Banca are sediul la Basel, in Elvetia, si reprezentante in Hong Kong si Ciudad de Mexico. ​BIS a fost fondată de familia Rotschild, printr-un acord interguvernamental din 1930, statele fondatoare fiind Germania, Belgia, Franța, Marea Britanie Italia, Japonia și Elveția. Scopul ei initial a fost facilitarea despagubirilor impuse Germaniei de Tratatul de la Versailles, dupa primul razboi mondial.

Datorita analizelor si previziunilor sale financiare pertinente, ​BIS a fost poreclita "Oracolul de la Basel". Motivul ingrijorarii ​BIS este cresterea ratei dobanzii, care ar putea duce, in anumite tari, la un nivel periculos pentru economie, dar si pentru gospodariile private. In raportul sau actual, banca subliniaza "necesitatea unei normalizari graduale si continue, a politicii monetare, dar si pericolul unei asteptari prea lungi".

In unele tari industrializate, indatorarea publica este mai mare decat PIB-ul tarii. Spre exemplu, la mijlocul lunii iunie s-a pus din nou problema creditului de stat grecesc. Ministrul de finante al Germaniei, Wolfgang Schauble, a declarat, citat de publicatia Focus.de, ca spera "ca FMI-ul ramane la bord".

In luna iulie, Grecia are nevoie de sapte miliarde euro, pentru plata vechilor datorii. Pana acum, Fondul Monetar International nu s-a implicat in cel de-al treilea pachet de salvare al statului grec, actiune europeana care se ridica la 86 miliarde euro si care se deruleaza pana in vara anului viitor.

Insa nu doar Grecia este supraindatorata. In raportul sau, ​BIS spune ca, la finele anului 2016, indatorarea Elvetiei se ridica la 128% din PIB, ceea ce reprezinta un plus de 22%, fata de anul 2007. La fel de dramatic s-ar prezenta situatia in Australia (123%), Olanda (110%) si Canada (101%).

In alte tari insa, cum este Germania, se observa tendinta opusa. Indatorarea a scazut la 53% din PIB (in 2007 era 61%), Germania situandu-se pe penultimul loc, din acest punct de vedere, intre tarile industrializate. Pe ultimul loc se afla Italia, care in datele ​BIS are o datorie de stat in valoare de 41% din PIB.

​BIS considera ca situatia devine critica si e nevoie de un semnal de alarma in tarile in care indatorarea gospodariilor private a crescut puternic in ultimii ani si in cele in care povara datoriilor se situeaza peste medie. In cazul in care dobanzile cresc, obligatiile de plata cresc si ele masiv: "Acest lucru s-ar putea dovedi ca o considerabila frana a consumului si a dezvoltarii economice".

Pentru Canada, ​BIS face pronosticul unei cresteri cu 4 procente peste medie, a datoriilor de stat, ceea ce ar insemna un record istoric. Australia ar fi si mai afectata, cresterea ridicandu-se la 7% peste media datoriilor de stat in tarile industrializate.

In timpul din urma, diverse banci de devize, intre care FED-ul merican si Banca de Devize a Norvegiei, au inceput sa majoreze dobanzile, respectiv sa anunte majorarea lor. Chiar si Banca Centrala Europeana (BCE) ar fi mentionat "o iesire prudenta din politica dobanzii zero", fara insa a fi specificat clar, cand se va petrece acest lucru, iar dobanzile vor incepe sa creasca.