Petrom a marit pretul carburantilor cu 3%, argumentand prin faptul ca in perioada 1-11 ianuarie 2012, "cotatiile Platts la motorina exprimate in RON au crescut cu 8%, iar cotatiile Platts la benzina au crescut cu peste 7%. In acelasi interval, preturile Petrom au crescut cu numai 3%, respectiv a fost preluata numai o parte din cresterea cotatiilor mentionata", dupa cum au transmis HotNews.ro, oficialii companiei. E drept, pe plan international cotatiile urca din cauza ingrijorarilor venite din Nigeria si zona Iranului, dar nu intotdeauna scaderea cotatiilor a fost insotita de reduceri de pret.

"Ne asteptam ca principalii factori de influenta ai pietei sa ramana foarte volatili. Estimam ca pretul mediu anual al titeiului se va mentine peste valoarea de 100 USD/bbl si ca volatilitatea cursului de schimb la valutele relevante se va mentine. Marjele din activitatea de rafinare vor ramane probabil la un nivel scazut, deoarece costul mai mare al titeiului este de asteptat sa contrabalanseze impactul pozitiv datorat imbunatatirii

cererii de distilate medii. Ne asteptam ca marjele si volumele in activitatea de marketing sa ramana sub presiune, ca urmare a preturilor ridicate la titei si a ritmului lent de revigorare economica in regiunea in care ne desfasuram activitatea", se arata in Raportul trimis Bursei de catre Petrom.

Perspectivele economice globale se caracterizeaza, in continuare, printr-un grad ridicat de incertitudine. Temperarea ritmului de revenire a cererii la nivel mondial precum si deteriorarea increderii consumatorilor si a mediului de afaceri au influentat negativ cresterea economica. In plus, tensiunile fiscale existente in unele tari din zona euro continua sa umbreasca perspectivele unei redresari ferme si pun presiuni din ce in ce mai mari asupra nivelului datoriilor publice, se mai arata in document.

Preturile in Romania si in cateva state din jur:

Cursul petrolului va da intotdeauna mari dureri de cap. Se stie ca pretul este foarte putin elastic (asta insemnand ca oricat se va scumpi, lumea va continua sa il cumpere, la fel ca si painea), cu toate protestele care ar putea avea loc.

  • Cine produce si mai ales, cat petrol se foloseste in lume in cursul unui an?

China, India si SUA sunt printre cei mai mari consumatori. Statele Unite consuma anual peste 800 de milioane de tone metrice, China circa 350 de milioane (dar in crestere consistenta) iar indienii isi taie si ei o felie de consum mai mare decat a Federatiei Ruse (semn al cresterii economice a Indiei). Romania se afla- potrivit ultimelor date raportate, la circa 10 milioane de tone metrice (in usoara scadere), dupa ce in 1978 consumam cam 18,7 milioane de tone- aproape dublu. Nu o spun nostalgic (ii rog pe cei de stanga sa se abtina), ci invocand dezvoltarea intensiva a industriei care consuma enorm.

Daca va uitati la graficul legat de diferenta dintre cat se produce si cat se consuma in Europa, o sa vedeti ca diferenta e consistenta.

Desigur, ecartul este asigurat prin importuri. Probabil ca asistam la o cartelizare puternica a statelor din OPEC, care vor sa isi maximizeze profiturile, iar cum nimeni nu li se poate opune…

Dar sa revenim la canistrele noastre. Am vazut cam care e cererea de petrol, haideti sa ne uitam care e destinatia petrolului dupa ce a fost cumparat pe bani iata, atat de multi. Cat merge in combustibilul pentru avioane, cat in alte directii si cum au evoluat aceste cereri de consum.

Am si o statistica pe tari, dar nu cred ca e mult mai relevant in acest moment. Mai bine ne uitam la alt lucru, de multi aratat cu degetul. Ponderea accizelor si a taxelor in pretul final.

  • Ce mai spun Rapoartele Petrom?

Conform datelor furnizate de IEA, cererea de titei la nivel mondial a crescut cu 1,3% in 1-9/11 comparativ cu 1-9/10, pana la nivelul de 88,9 mil bbl/zi. Ritmul de crestere a cererii de titei a incetinit, ca urmare a contractiei de 0,7% a cererii din tarile OECD. Tarile non-OECD continua sa reprezinte principalul motor al cresterii cererii de titei la nivel mondial, cererea acestora sporind cu circa 3,5% in primele noua luni din 2011.

Productia mondiala de titei a crescut cu 1,1 mil bbl/zi fata de perioada similara din 2010, pana la 88,2 mil bbl/zi. Aproximativ 0,5 mil bbl/zi din cererea de titei la nivel mondial a fost acoperita prin reducerea stocurilor. Productia OPEC a crescut pana la 29,8 mil bbl/zi la titei si 5,8 mil bbl/zi la condensat, datorita intensificarii productiei din Arabia Saudita. In primele noua luni ale anului 2011, indicele Brent al pretului mediu la titei a fost 111,89 USD/bbl, cu 45% mai mare fata de perioada similara din 2010. Preturile la titei au continuat sa ramana ridicate, ca urmare a mentinerii cererii ridicate din Asia si a incertitudinii sporite in privinta aprovizionarii regionale cu titei. In acelasi timp, indicele Ural al pretului mediu la titei a inregistrat valoarea de 109,77 USD/bbl, fiind cu aproape 45% mai mare decat in perioada similara din 2010.

  • "Petrom este consecvent in aplicarea unei politici de preturi care se bazeaza pe cotatiile internationale ale benzinei si motorinei. In plus, preturile sunt influentate de politica fiscala si de competitia de pe piata locala. Petrom nu a efectuat nici o modificare de pret in perioada 5 noiembrie 2011 - 1 ianuarie 2012. In data de 1 ianuarie 2012, preturile au crescut datorita exclusiv accizelor: a crescut atat nivelul accizei la motorina, cat si valoarea accizei la motorina si benzina exprimate in RON (pe baza unui curs de schimb EUR/RON mai mare decat cel folosit in cursul anului 2011). Inca de la sfarsitul anului trecut, cotatiile Platts la produsele petroliere au inregistrat un trend crescator, care s-a accentuat in prima parte a lunii ianuarie. Astfel, in perioada 1-11 ianuarie 2012, cotatiile Platts la motorina exprimate in RON au crescut cu 8%, iar cotatiile Platts la benzina au crescut cu peste 7%. In acelasi interval, preturile Petrom au crescut cu numai 3%, respectiv a fost preluata numai o parte din cresterea cotatiilor mentionata" (comunicat Petrom remis HotNews.ro)

Razboaie si petrol. Cauza si efect

De cand e lumea lume, atunci cand interesele economice au cerut, s-au pornit razboaie, aproape indiferent de costurile si consecintele unui asemenea gest. Sa facem un scurt exercitiu de memorie si sa ne amintim ca Saddam Hussein isi folosea „arma petroliera” pentru a-si extinde capacităţile militare şi dominaţia regională.

Prin 1980, Irakul a devenit unul din cei mai mari producatori de petrol ai OPEC. Excedentul comercial al Bagdadului din petrol ii aducea 26 de miliarde de dolari anual. Între 1973 şi 1980 Irakul s-a inarmat in forta, dupa care a atacat Iranul. Razboiul a durat 8 ani si a distrus mult din infrastructura petroliera locala. Pretul petrolului a oscilat semnificativ în timpul războiului dintre Iran şi Irak, dar fluctuaţiile au fost în general ţinute sub control de către Arabia Saudită şi Kuweit, care au marit productia.

  • Amenintarea lui Saddam: “vand petrol pe euro, nu pe dolari”

In 2000, Irakul se pregateste sa dea o lovitura mortala dolarului, anuntand ca isi va vinde petrolul numai in euro, renuntand la tranzactiile in „moneda inamicului”. Potrivit rapoartelor vremii, anuntul a fost mai degraba un exercitiu de fanfaronada, Saddam continuand sa isi tina rezervele valutare in dolari. Dar declaratiile i-au enervat pe americani, care au cerut inasprirea sanctiunilor. In contrast, europenii (euro era la unul dintre cele mai mici niveluri) isi frecau bucurosi mainile si cereau relaxarea sanctiunilor impuse.

Statele Unite au trecut la o depreciere a valorii economiilor creditorilor sai, iar acestia si-au „mutat” rezervele spre alte valute. Rata de schimb efectivă, ponderată în funcţie de comerţul cu diferite ţări, a scăzut în mod semnificativ din 2001, asa cum se vede si in graficul alaturat.

  • Ce ne asteapta?

Dependenţa economică de petrol va continua la acelaşi nivel ca in valurile anterioare ale ciclului.

Astfel, putem anticipa în condiţii de siguranţă că actualele episoade de crestere economica vor conduce iar la cresterea cererii care va alimenta noi deficite care vor duce la viitoare recesiuni samd. Nimic nou sub soare.

Economiile emergente, cresterea populatiei (care va deţine tot mai multe autoturisme), urbanizarea in zone precum India si China vor alimenta cererea de benzina. De exemplu, in India consumul total de energie primară pe persoană era de aproximativ 0.38 de tone de petrol pe persoană, iar in China de 1.29. In SUA, acelasi indicator e de 7.79, iar in Germania de 3.98.

Si inca nici nu am inceput sa discutam despre peak oil.