Nu vor creste alte taxe sau impozite in 2014, asigura intr-un interviu acordat HotNews.ro ministrul Finantelor, Daniel Chitoiu. El a vorbit in premiera despre modul de calcul al contributiilor datorate din veniturile din chirii, despre cele mai fierbinti subiecte din negocierile cu finantatorii internationali, despre reticenta bancilor de a finanta economia, dar si despre calcularea redeventelor si solicitarile venite din partea mediului de afaceri.

Daniel ChitoiuFoto: AGERPRES

Rep: Care au fost cele mai fierbinti subiecte in negocierile cu FMI si UE?

Daniel Chitoiu, ministrul Finantelor Publice: Vreau sa fac o precizare intrucat vad ca - desi e vacanta - exista o dezbatere intensa legata de aceste negocieri si mai ales pe partea de politici fiscale. Acest acord cu finantatorii straini are ca obiective prioritare masuri de crestere economica, de creare de locuri de munca si de asigurare a stabilitatii macroeconomice. Acest acord nu este ca precedentele, in care sa fim nevoiti sa luam masuri corective si/sau agresive de austeritate sau de crestere a fiscalitatii.

Descarca fisierul audio in format MP3

Rep: Cu alte cuvinte, marile ajustari s-au terminat?

DC: Da, s-au terminat. Acum vrem sa mentinem credibilitatea pe pietele financiare internationale si in fata investitorilor. Sa atragem investitii straine si linii de finantare pentru dezvoltarea economica a Romaniei. Pentru ca stiti ca nu poti asigura un ritm de crestere mediu de 4% anual in tara noastra din simplu motiv ca nu avem asemenea surse de finantare. De aceea ne dorim sa le atragem din afara.

  • Cele mai aprinse discutii cu FMI

Rep: Unde au fost cele mai aprinse discutii cu FMI?

D.C.: Discutiile cele mai intense au fost legate de elaborarea unor instrumente financiare pentru finantarea economiei - garantii de stat pentru mediul de afaceri sau pentru autoritatile publice locale pentru ca acestea sa se poate imprumuta, fie pentru investitii, fie pentru achitarea arieratelor. Au mai existat discutii legate de reducerea TVA la 9% la produsele de panificatie. Stiti ca noi am avut in program politici fiscale de reducere a fiscalitatii in zonele in care evaziunea era ridicata. Eu cred de pilda ca in aceste zone singura masura cu efect in directia scaderii evaziunii este sa reduci sarcina fiscala in asa fel incat toti operatorii sa isi poata plati obligatiile. Ei, una dintre aceste masuri a fost cea legata de scaderea la 9% a TVA la produse de panificatie. De asemenea am prelungit taxarea inversa la cereale pana la 31 decembrie 2018.

Rep: De ce au fost discutii intense pe aceste teme cu cei de la Fond?

D.C.: Pentru ca am venit cu aceste masuri la jumatatea anului. Calculele pe care le fac si specialistii institutiilor financiare internationale, dar si cei ai nostri, privind influenta reducerii TVA de la 24% la 9% sunt calcule matematice. Aceste calcule nu tin seama de evolutiile economice. Calculul acesta matematic ne-a aratat ca masura ar duce la un gol estimat de venituri pentru aceste 4 luni de zile ramase pana in decembrie, de circa 100 de milioane de lei la buget. Dar eu, fiind mai optimist de felul meu, stiu ca prin reducerea TVA colectarea se imbunatateste, evaziunea scade si bugetul general consolidat incaseaza mai multi bani ca urmare a fiscalizarii.

Ei, a trebuit sa acoperim acest gol de 100 de milioane de lei. S-au purtat negocieri pe zona de accize, mai exact la accizele la produse care nu sunt chiar de stricta necesitate, ci la produse de lux. Nivelul accizei nu este o suma foarte mare si nu se pune problema sa se faca acolo evaziune fiscala.

Apoi, discutii aprinse au fost in zona reformei Sanatatii. Atat in privinta stabilirii pachetului minimal de servicii, dar si in privinta modului in care se acorda celelalte servicii aflate peste pachetul minim. Discutii au fost si in privinta modului de finantare - atat finantarea FNUAS (Fondul National Unic pentru Asigurari de Sanatate), cat si sumele de bani alocate de la buget pentru programele nationale.

  • Asa cum exista acum pentru pensii, la fel va exista si pentru sanatate

Rep: Si la ce concluzii s-a ajuns?

D.C.: S-a ajuns la concluzia ca trebuie reformat sistemul si ca trebuie stabilit de asemenea cati bani merg la sistemul de sanatate din contributiile datorate de fiecare contributor si cat merge de la bugetul de stat. Ce suma si ce domenii din Sanatate sa finantam de la buget?

Pe partea de contributii exista o masura vizata si de precedentele acorduri - sa se aplice unei baze mai largi aceste cote de contributii la FNUAS.

Sunt anumite venituri ale unor persoane in afara salariilor, pentru care nu se platesc cote de contributii sociale. Aici trebuie sa avem in vedere faptul ca, fiind un pachet mai larg de reforma, atunci cand stabilim acele niveluri ale cotelor de contributii trebuie sa mergem, la fel ca in celelalte state membre UE, spre o plafonare la un anumit numar de salarii. Asa cum exista acum pentru pensii, la fel va exista si pentru sanatate. Adica nu e normal ca celor care obtin venituri mult mai mari sa le aplici cote de contributii la total venituri. Exista un intreg pachet de masuri, asa cum va spuneam.

Rep: Ajungem la comentatul caz al contributiilor pe veniturile din chirii.

DC: Exista si in prezent aceasta reglementare. Si in prezent se platesc contributii la sanatate pe veniturile din chirii, cu o precizare! Si am sa va dau aici un exemplu: daca Dv sunteti salariat si obtineti si venituri din chirii, plateati contributii ca salariat. Daca nu erati salariat si aveati venituri numai din chirii, plateati contributii numai pe veniturile din chirii. Deci, reglementarea exista si pana acum.

Rep: Si ce s-a schimbat de fapt?

DC: Ceea ce s-a pus in discutie este uniformizarea si extinderea bazei de impozitare, in sensul ca daca Dvs veti obtine venituri si din salarii si din chirii veti plati la total venituri cote la FNUAS, dar plafonate. De exemplu, cineva care inchiriaza 5 imobile si obtine sume foarte mari nu putem sa ii aplicam cote pe total venit pentru ca el nu primeste servicii de calitate de 10 ori mai mare decat unul care obtine venituri de 10 ori mai mici. Vom plafona la circa cinci salarii

  • Din partea mediului de afaceri sunt cerute in principal doua masuri de politica fiscala si una de natura administrativa

Rep: Trecind la modificarile operate in Codul Fiscal, care sint cele mai importante?

DC: Reducerea TVA la 9%, taxarea inversa la energie si certificatele verzi, unde exista o zona de evaziune fiscala, mai ales la importul si exportul de asemenea instrumente, am prelungit taxarea inversa la cereale, am marit acciza la alcool si am introdus acciza la produsele de lux.

Rep: Ce solicitari ati avut din partea mediului de afaceri pe care le-ati transpus in practica?

DC: Din partea mediului de afaceri sunt cerute in principal doua masuri de politica fiscala si una de natura administrativa. Din punct de vedere al politicilor fiscale ni s-a solicitat reducerea costului impozitarii fortei de munca - reducerea CAS - pe care o avem si noi in programul de guvernare. Cealalta masura solicitata de firmele mari era legata de introducerea in legislatia fiscala a masurilor privind societatile de tip holding. Din punct de vedere administrativ, ei doresc sa se aplice metode unitare de verificare si control a mediului de afaceri, de a elimina hartuirea sistematica a celor corecti si orientarea acestor controale catre evazionisti care produc distorsiuni in mediul economici. De asemenea, ni s-a mai solicitat o mai mare operativitate in rambursarea sau restituirilor de catre Stat a taxelor sau a sumelor banesti cuvenite

Rep: Si cu reducerea contributiilor cum a ramas?

DC: Noi ne-am asumat in acest mandat reducerea CAS cu cinci puncte procentuale si revenirea TVA la 19%. Trebuie sa facem o analiza la finalul anului si sa vedem cum a evoluat economia, care sunt perspectivele pentru 2014, sa vedem cum reusim sa ne imbunatatim performanta administrativa privind colectarea si reducerea evaziunii. De asemenea, ne intereseaza care este impactul economic mai puternic al fiecarei masuri dintre cele doua.

Rep: Cand se va lua decizia?

DC: Va fi o decizie politica si se va lua in aceasta toamna si o vom implementa de anul viitor.

Rep: Legat de legislatia de tip holdig...

D.C.: Legat de aceasta, pana acum circula un fel de mit cum ca bugetul pierde bani ca urmare a faptului ca se creeaza aceste holdinguri. Ei bine, nu se pierd bani, ci dimpotriva, vor veni bani, pentru ca marile multinationale care pana acum nu si-au stabilit sediile in Romania, speram ca prin legislatia holdingurilor sa vina cu sediile de prin Cipru, Olanda sau pe unde mai sunt, in Romania.

Rep: Vor exista disponibilizari in randul functionarilor Finantelor in urma reformei administrative?

DC: In principiu, la nivelul fiecarui judet stiti ca exista servicii suport-economic, investitii samd. Aceste servicii au fost ridicate acum la nivelul regiunii. Cu alte cuvinte, fostul director de la directia judeteana a Finantelor isi pierde functia de ordonator principal de credite, aceasta urmand sa opereze la nivel regional. Sigur ca la concursul pentru intrarea in Directia Antifrauda se pot prezenta si cei din inspectie fiscala sau din alte directii, dar pe total noi nu am scazut numarul de posturi, ci doar am relocat personalul.

  • Legea privind redeventele - este asumata si in acordurile anterioare

Existau judete unde capacitatea de colectare sau de inspectie fiscala e redusa in raport cu numarul contribuabililor si altele in care exista exces. Cel mai mare deficit de personal il aveam in Bucuresti – Ilfov. Depinde si de flexibilitatea persoanelor, pentru ca e posibil ca unii sa fie relocati din Satu Mare de exemplu la Baia Mare sau Salaj. De asemenea, pot trece in corpul de rezerva al functionarilor publici si intr-o etapa ulterioara sa reintre in sistem.

Rep: Stiu ca unul din punctele de discutii cu reprezentantii FMI a fost cel legat de nivelul redeventelor. Ce se va intimpla?

DC: Acest subiect - legea privind redeventele - este asumata si in acordurile anterioare. Noi suntem acum in faza in care am infiintat un comitet ministerial format din reprezentanti ai MFP, ai Ministerului Economiei, ai ANRM (Agentia Nationala pentru Resurse Minerale - n.red.) in care analizam legislatia. ANRM a comandat un studiu comparativ privind reveventele in intreaga lume si urmeaza ca pana la finele anului sa adoptam noua legislatie privind redeventele.

  • Va scadea pretul painii ca urmare a scaderii TVA?

Rep: Si care va fi nivelul lor? Pe ce scenarii lucrati?

DC: Obiectivul nostru este sa colectam mai mult decat incasam acum pentru ca suntem in situatia de a colecta cel mai putin din UE. De asemenea, nu vrem sa punem un nivel prea ridicat al redeventelor care ar impiedica operatorii economici sa se dezvolte sau sa investeasca. Discutam cu operatorii de pe fiecare domeniu, urmand sa stabilim un nivel optim, in care sa fie avantajat si Statul, dar si operatorii economici.

Rep: Va scadea pretul painii ca urmare a scaderii TVA?

DC: Ca fost sef ANAF si ca ministru al Finantelor, spun asa: cat timp avem un nivel optim de impozitare, evaziunea fiscala se va reduce. La paine, cei care faceau evaziune castigau din neplata TVA. Avand costuri mai mari, nu castigau toti 24%, ci poate 15-16%. Scazand TVA la 9% si coroborat cu actiunile noastre mai intense in zona evaziunii din panificatie, speram intr-o reducere a evaziunii. Potrivit acordului dintre producatori si retailerii mari, pretul la raft va scadea. Nu sunt convins insa ca si buticurile sau micile magazine vor reduce pretul painii, dar macar vor fiscaliza comertul, ceea ce ne intereseaza pe noi la urma urmei.

Rep: Care este situatia arieratelor?

DC: Arieratele la nivel local au scazut. Printr-o politica de imbunatatire a eficientei investitiilor, s-a restrictionat cat s-a putut posibilitatea de a demara noi investitii care nu stiu cat de prioriatre sunt. Noi vrem sa terminam mai intai ceea ce avem inceput deja. Ca suma, la nivelul autoritatilor locale, aceste arierate erau intre 170-180 milioane de lei, pe un trend de scadere. Pe noi ne intereseaza sa gasim surse de finantare atat pentru mediul economic, cat si pentru autoritatile locale in afara deficitului bugetar. Sa aducem mediul privat care sa se asocieze in investitiile publice. Ma refer la investitii de valori mari. Ceea ce am reusit si in negocieri este sa marim plafoanele de garantare astfel ca mediul economic sa se poata imprumuta si sa participe la aceste investitii.

  • Reducerea profiturilor bancilor se datoreaza si faptului ca bancile nu mai finanteaza economia si stau cu banii in conturi

Rep: Si cu executia bugetara?

DC: Stam foarte bine, ne-am incadrat in tinte.

Rep: Veniturile nu au fost la nivelul pe care l-ati previzionat in ianuarie...

DC: Sunt mai multe cauze. Am avut scaderi la impozitul pe profit in mare parte din cauza reducerii profiturilor in sistemul bancar. Iar reducerea profiturilor bancilor se datoreaza si faptului ca bancile nu mai finanteaza economia si stau cu banii in conturi. Neavand activitate, nu au nici venituri.

Rep: Dar bancile dau vina pe cererea slaba de credite...

DC: Eu stau zilnic de vorba cu firme si mari si mici si acestia imi spun nu numai ca bancile nu le mai dau credite, dar nu le mai pun la dispozitie nici vechile linii de finantare. Exista o reticenta a bancilor de a finanta economia. Dupa ce au dat credite si s-au fript, acum sufla si-n iaurt!

  • Diagnosticul in cazul privatizarii CFR Marfa

Rep: Sunteti vicepremier. Cum diagnosticati cazul privatizarii CFR Marfa?

DC: Sunt si vicepremier si membru al Guvernului. Tot ce a tinut de Guvern si tot ce a propus consultantul Ministerului, noi am aprobat. Nu doar ca am aprobat, dar am luat si masuri operative de aprobare a tot ceea ce ni s-a solicitat. Termenul stabilit pentru privatizare in vechiul acord a fost un termen foarte scurt, in care au trebuit parcurse foarte multe etape. Daca cel care a castigat licitatia, GFR, vine cu banii, privatizarea va fi un succes. Din punct de vedere al procedurilor, noi am aprobat. Am avut termene la fel de scurte, ca la Oltchim.

Rep: In cazul in care, intr-un scenariu pesimist, daca nu reusiti ca surplusul de venituri sa acoperiti golul de venituri din reducerea TVA, exista un plan B de crestere a unor alte taxe sau impozite?

DC: Nu, este exclus! Va spun inca o data: Este exclusa cresterea altor taxe sau impozite. Golul de venituri, va spuneam, din reducerea TVA, este de 100 de milioane de lei. Noi venim cu masuri care aduc intre 250-300 milioane de lei. Cu alte cuvinte, din punct de vedere a masurilor compensatorii suntem bine acoperiti. Si pe urma, nu uitati ca veniturile colectate in semestrul doi sunt mai mari decat in primul semestru. Adica in primul semestru colectam cam 48% iar in al doilea restul de 52%. Semestrul doi va sta mai bine decat primul semestru.

Rep: Credeti?

DC: Uitati-va in iulie, cand eram in plin roces de reorganizare ANAF, cand oamenii erau buimaciti pentru ca nu stiau daca mai au sau nu loc de munca, am colectat mai mult decat in iunie si mai.

  • Daca la APIA se incaseaza banii din subventii, tot acolo vom deplasa un reprezentant al nostru la care cetateanul sa isi depuna declaratia si care sa incaseze si banii

Rep: Ati impus un nou impozit pentru fiscalizarea agriculturii, iar premierul v-a cerut solutii sa nu puneti oamenii pe drumuri odata cu reforma administratiei fiscale. Cum veti colecta banii?

DC: Solutiile au existat inca de la inceput, dar au existat primari sau oameni politici care nu au fost poate informati corect. Solutia a fost aceea ca sistemul de declarare si de plata sa fie in acelasi loc, tocmai ca sa nu punem oamenii pe drumuri. Daca la APIA se incaseaza banii din subventii, tot la APIA vom deplasa un reprezentant al nostru la care cetateanul sa isi depuna declaratia si care sa incaseze si banii. Acest lucru se va face in trimestrul al patrulea. De asta am si stabilit termenele de plata in trimestrul 4, pentru ca daca puneam un termen de plata mai devreme, oamenii nu aveau bani, noi trebuia sa le aplicam penalitati samd. Or interesul nostru nu era acesta...

Rep: Care este situatia actuala la rambursarea TVA?

DC: Eram intr-un calendar in care exista o intarziere de 60-75 de zile fata de cele 45 de zile cat prevede Codul Fiscal. In aceasta luna vrem sa platim pentru toti cei care se incadreaza in termenul de 45 de zile, celor care se incadreaza si au deciziile de rambursare semnate. Vom ajunge la zi cu aceste rambursari, efortul bugetar fiind de 1,2 miliarde de lei. E si o infuzie de bani in economie, operatorii putand astfel sa isi achite facturile la randul lor.

Rep: Care este calendarul privatizarilor?

DC: Nuclearelectrica 10% in septembrie, Romgaz 15% in octombrie, CE Oltenia in mai 2014, Hidroelectrica si ea in mai 2014. De asemenea, privatizarea prin majorarea de capital a 51% a Electrica, in aprilie sau mai 2014. Vrem sa dezvoltam prin asta si piata de capital si sa mai aducem pe langa manageri profesionisti si investitori minoritari care sa ajute la transparentizarea activitatii