Avem peste 30.000 de locuri de munca vacante, transmite joi Statistica, dar si 736.000 de someri. De ce? De ce nu se pupa cererea cu oferta de munca astfel incat sa nu existe locuri de munca vacante? Explicatiile nu sunt foarte complicante, ci tin de mobilitatea redusa a fortei de munca si de tipul de serviciu oferit pe piata muncii. Dar mai intai sa luam cifrele oficiale, ca sa avem o baza de discutie.

In trimestrul al doilea al acestui an, rata locurilor de munca vacante a fost de 0,70%, iar numarul locurilor de munca vacante a fost de 30.100, in crestere cu 2.100 locuri de munca vacante fata de trimestrul anterior.

Cele mai mari rate ale locurilor de munca vacante s-au inregistrat in activitatile de spectacole, culturale si recreative (3,43%), alte activitati de servicii (2,76%), respectiv in administratie publica (1,61%). La polul opus, cu cele mai mici valori ale ratei locurilor de munca vacante s-au regasit invatamântul (0,13%), productia si furnizarea de energie (0,14%), si cele din industria extractiva (0,15%).

• Cazul domnului Ionescu

Domnul Ionescu este somer. A lucrat ca functionar bancar pana cand institutia l-a pus pe liber. Ionescu lucra intr-un orasel de provincie, in care toata lumea cunoaste pe toata lumea. Exista locuri de munca vacante dar dl. Ionescu refuza posturi pe care le considera sub demnitatea lui. "De la 4000 de lei nu ma pot angaja ca vanzator in butic cu 900 de lei pe luna", spune el. E de inteles. Ionescu incearca sa isi gaseasca un loc de munca tot in zona financiara si a luat legatura cu alte banci din oras ca sa isi ofere serviciile. Deocamdata asteapta. Este somajul de asteptare.

• Cazul domnului Popescu

Domnul Popescu a lucrat in marketing. Vanzari, mai precis. Vindea produsele unei fabrici de perdele si lenjerie de pat. Asta a facut o viata, la asta se pricepe. N-a mai mers afacerea asa ca a ramas pe drumuri. Ar mai fi o fabrica similara care e la vreo 5 judete distanta si unde s-ar putea angaja, dar cu sa-si lase sotia si copii ca sa se mute practic la 300 de kilometri distanta? Cererea lui de munca nu se va intalni prea curand cu oferta de munca. Iar tara e plina de Popesti si de Ionesti.

Mai e si capcana stipendiilor sociale si a muncii la negru, dar intr-o mai mica masura. Un somer care "se descurca" si obtine un certificat de handicap in baza caruia incaseaza o renta lunara si mai lucreaza la negru si mai are eventual si ajutor de somaj nu va fi dispus sa isi caute un loc de munca pentru cativa lei in plus pe care i-ar obtine. Cazurile sunt putine, dar exista.

In termeni mai generali, industria prelucratoare a concentrat mai putin de o treime (9.800 locuri vacante) din numarul total al locurilor de munca vacante.

• Sectorul bugetar a insumat putin peste o patrime din numarul total al locurilor de munca vacante. Astfel, 3900 locuri vacante se regasesc in administratie publica, 3.400 locuri vacante in sanatate si asistenta sociala, iar 500 de locuri vacante sunt in invatamânt.

• Angajatorii au prezentat cea mai redusa cerere de forta de munca salariata in productia si furnizarea de energie, tranzactii imobiliare, respectiv in industria extractiva.

Rata si numarul locurilor de munca vacante pe grupe majore de ocupatii

In trimestrul II 2013, cea mai mare cerere de forta de munca salariata exprimata de angajatori prin intermediul ratei locurilor de munca vacante a fost pentru ocupatiile de tehnicieni si alti specialisti din domeniul tehnic - (0,97%), respectiv de muncitori necalificati - (0,95%), iar la polul opus s-au situat ocupatiile de lucratori calificati in agricultura, silvicultura si pescuit - (0,37%) si cele de membri ai corpului legislativ, ai executivului, inalti conducatori ai administratiei publice, conducatori si functionari superiori (0,39%).

Cele mai multe locuri de munca vacante au fost identificate pentru ocupatiile de specialisti in diverse domenii de activitate (7,8 mii locuri vacante), muncitori necalificati (5,3 mii locuri vacante). Numarul cel mai redus de locuri de munca vacante s-a constatat in ocupatiile de lucratori calificati in agricultura, silvicultura si pescuit (0,1 mii locuri vacante), urmate de ocupatiile de membri ai corpului legislativ, ai executivului, inalti conducatori ai administratiei publice, conducatori si functionari superiori (1,1 mii locuri vacante).

Curba Beveridge

• Atunci cand ne uitam la piata muncii, unul dintre cele mai bune instrumente este asa numita curba Beveridge. Ea analizeaza legatura dintre somaj si locurile de munca vacante. Daca aceasta curba se orienteaza mult spre stanga , semnalul este ca somerii sunt compatibili cu locurile de munca vacante, in timp ce o curba mult spre dreapta indica lipsuri severe si un somaj de echilibru inalt. Atat somajul cat si locurile de munca vacante se schimba periodic ca urmare a evolutiei economiei, iar pozitia pe curba poate indica in care faza se afla economia in ciclul de afaceri. Recesiunile, de exemplu, sunt asociate in general cu un somaj ridicat si putine locuri de munca vacante, corespunzatoare punctelor de pe curba situate mult spre dreapta-jos, in timp ce in expansiune se verifica opusul, adica punctele cele mai din stanga sus. Sa vedem cum arata in cazul Romaniei curba Beveridge.Calculele se refera pana la finele anului trecut.
  

O miscare a curbei spre dreapta ar indica o crestere a somajului de echilibru, in timp ce o miscare spre stanga implica o scadere a ratei somajului de echilibru

Unul dintre motivele pentru care se inregistreaza deficite ale pietei muncii consta in necorelarea numarului de someri cu numarul de locuri vacante existent intr-o economie. Astfel, pot coexista segmente ale pietei muncii in care se manifesta un surplus de forta de munca (cele care ofera salarii mai ridicate si conditii bune de munca) cu segmente in care exista deficit de forta de munca, acestea fiind caracterizate prin persistenta unui numar ridicat de locuri de munca vacante (acelea in care salariile sunt apropiate de salariul minim, iar conditiile de munca sunt dificile).

Slaba compensare a surplusului cu deficitul de forta de munca poate fi cauzata atat de diferentele de dezvoltare ale regiunilor, cat si de disparitatile fenomenului de migratie la nivel regional. Astfel, regiunile relativ dezvoltate tind sa inregistreze locuri de munca vacante in sectoarele remunerate mai putin, in timp ce regiunile relativ mai sarace inregistreaza surplusuri de forta de munca in majoritatea segmentelor pietei muncii; insa, daca regiunile mai putin dezvoltate se caracterizeaza printr-o migratie ridicata a fortei de munca, atunci acestea pot avea o rata mai ridicata a numarului de locuri de munca vacante in anumite sectoare de activitate.