​Tiparnita de euro a pornit. Banca Europeana va injecta cate 60 de miliarde de euro lunar pana in septembrie 2016, Va trece BNR la tintirea cursului de schimb in locul inflatiei? Vezi ce spun economistii-sefi ai principalelor banci din Romania

de Dan Popa     HotNews.ro
Joi, 22 ianuarie 2015, 15:58 Economie | Finanţe & Bănci

Mario Draghi, seful BCE
Foto: Agerpres/Xinhua
Intr-o decizie oarecum asteptata de piata, Banca Centrala Europeana a anuntat prin vocea Guvernatorului Mario Dragh (conferinta s-a incheiat) ca relaxarea cantitativa anuntata este necesara pentru realizarea obiectivelor BCE privind inflatia (2% pe termen mediu). Banca Europeana va injecta cate 60 de miliarde de euro lunar pana in septembrie 2016, ceea ce ar putea influenta cursul euro/leu. Comunicatul Bancii Centrale Europene il puteti citi aici. Economistul Florin Citu, fost bancher central si comercial spune ca Draghi  anunta deprecierea euro, "in cuvinte frumoase".Vom reveni vineri dimineara cu comentariile unor membri ai boardului BNR si economisti sefi din bancile locale.

O
asemenea actiune ar putea oferi un alibi guvernelor din tarile in care economia reporneste mai greu pentru a nu imbunatati mediul fiscal si cel concurential. "Sunt decizii in linie cu asteptarile optimiste ale pietei, dar obiectivele lor de a creste inflatia si stimula cresterea economica vor trebui monitorizate nefiind garantate. Intrebarea este daca acest demers se va bucura de succesul din SUA sau de esecul din Japonia. In plus, riscurile sunt legate de scaderea apetitului guvernelor europene pentru reforme structural in conditiile in care vor avea finantarea ieftina garantata de BCE. Demararea programului BCE va avea probabil un impact pozitiv si asupra pietelor financiare din Romania, dar nu una spectaculoasa", spune Radu Craciun, economistul sef al celei mai mari banci locale, BCR.

"Programul anuntat astazi de Banca Centrala Europeana de a cumpara, incepand din martie 2015 pana in septembrie 2016 active financiare in valoare de 60 miliarde euro lunar nu este foarte diferit de ceea ce pietele deja asteptau in urma scurgerii unor informatii in presa. BCE va cumpara maxim 33% din datoria emisa de un singur emitent si nu mai mult de 25% dintr-o singura emisiune cu conditia ca activele sa aiba cel putin doi ani si cel mult treizeci de ani pana ajung la maturitate. S-a hotarat de asemenea scaderea dobanzilor (deja foarte convenabile) la imprumuturile pe termen lung pe care BCE le ofera bancilor pentru ca acestea sa poata finanta economia reala. In conferinta de presa in cadrul careia s-au anuntat aceste masuri, presedintele BCE, Mario Draghi a spus ca a existat o larga majoritate in favoarea noului plan de cumparare de active, permitandu-ne sa credem ca unanimitatea a lipsit cel putin din cauza Germaniei", explica si Camil Apostol, economistul sef al Piraeus Bank.

"Reprezentantii celei mai puternice economii a Europei au fost dintotdeauna impotriva „tiparirii de bani”, chiar dupa ce cumpararea de active financiare a dat rezultate in Statele Unite si pare a fi inviorat oarecum si economia Japoniei. Aceasta deoarece (cum a declarat recent cancelarul Merkel) o asemenea actiune ar putea oferi un alibi guvernelor din tarile in care economia reporneste mai greu pentru a nu imbunatati mediul fiscal si cel concurential. Faptul ca Draghi a reamintit si el astazi rolul pe care il joaca in succesul politicii monetare consolidarea fiscala si reformele structurale (pentru a folosi o metafora de pe malul Dambovitei bicicleta economiei nu poate merge cu o singura pedala) nu este decat o palida consolare pentru Germania intrucat in trecut vorbele lui au avut efect limitat asupra politicienilor. Oricum ne asteptam ca masurile luate azi de BCE sa duca la o crestere a asteptarilor privind inflatia si apoi a nivelului inflatiei si sa ajute la relansarea economica in zona euro chiar daca nu imediat", mai crede Apostol.


"Presiunea pe randamentele obligatiunilor suverane din zona euro se va rasfrange si asupra titlurilor de stat romanesti care vor ramane la actualul nivel deja scazut ceea ce va face ca finantarea in lei sau euro a statului sa raman ieftina", adauga Radu Craciun. Potrivit acestuia, in egala masura, injectiile de lichiditate vor avea un impact pozitiv asupra pietelor de capital din Europa, inclusiv in Romania, mai ales pentru actiunile inca sub-evaluate. In ce priveste cursul de schimb euro-leu, impactul ar trebui sa fie minim, leu depreciindu-se in tandem cu euro in raport cu alte valute. O astfel de depreciere va avea um impact inflationist minim avand in vedere ponderea dominanta a euro in tranzactiile comerciale externe si compensarea prin ieftinirea petrolului a pretului importurilor de hidrocarburi denominat in dolari.

Plusul de lichiditate din zona euro va duce la plasamante de lichiditati in banci ceea ce ar putea pune o presiune si mai mare pe scaderea dobanzilor la euro si pentru reluarea creditarii in zona euro. Nu cred ca in Romania creditarea in euro va cunoaste o crestere semnificativa in conditiile in care creditele in lei ofera dobanzi comparabile, dar fara risc valutar.
"Relaxarea cantitativa inseamna mai multa stabilitate pentru Europa si un mediu mai propice pentru provizionarea pierderilor din imprumuturi, mai putine falimente si un mediu stabil, care ar trebui sa fie favorabil pentru banci.", mai spune Radu Craciun.

De partea cealalta, economistul Florin Citu, care a lucrat in banci centrale straine dar si in banci comerciale locale, spune ca programul anuntat joi de BCE nu va rezolva problema  reformelor structurale de care Europa are nevoie. "Draghi spune ca va deprecia euro, intr-o forma foarte nuantata", a spus pentru HotNews.ro Florin Citu.

In discursul sau, care continua si la aceasta ora, Draghi a admis ca BCE a luat noi măsuri "extrem de expansioniste", dar ca acum e timpul ca guvernele să acționeze. "Trebuie să existe o revenire a increderii!Ceea ce am facut azi va fi foarte eficient si va avea un impact asupra inflatiei!", spune Draghi.

"Pietele vor spune ca 500 miliarde euro ar fi usor dezamagitor, 750 miliarde euro este suma asteptata iar 1.000 miliarde euro ar fi indraznet" a declarat miercuri Anshu Jain, executiv al Deutsche Bank, potrivit agentiei Reuters, in cadul unui panel desfasurat la Forumul Economic Mondial tinut in Elvetia, la Davos.

Masura luata de BCE poate
conduce la rate foarte scazute ale dobanzii si la o dimimuare considerabila a castigurilor reale din dobanzi, ceea ce se va constitui intr-o provocare uriasa. Asa incat, cele mai bune parti ale afacerilor noastre bancare, constituirea de depozite si fluxul de bani din fransiza, vor avea de suferit.

Cele 10 intrebari ale lui Roubini privind relaxarea cantitativa (
de aici)

1.Prin contrast cu abordarea "austriaca" de spargere a bulelor de credit si active, ce conduce la recesiune, exista riscul de a amana prea mult masurile de retragere din aceste bule si de restructurare, cu transformarea in zombie (morti vii) de institutii financiare, intreprinderi si chiar guverne. De aceea, relaxarea cantitativa trebuie restransa treptat si eliminata in timp.

2.In conditiile unor canale de transmisie blocate catre economia reala, chiar si relaxarea cantitativa devine ineficienta. Canalul obligatiunilor nu mai merge cand randamentele sunt deja prea mici; canalul creditelor nu functioneaza cand bancile tezaurizeaza lichiditatile si viteza de rotatie a banilor se prabuseste.

Cei care isi permit sa se imprumute nu vor sau nu au nevoie, iar ceilalti (firme puternic dependente de sustinerea financiara si gospodariile mai putin solvabile) nu pot, din cauza disponibilitatii reduse de creditare.

Mai mult, canalul bursier de refacere a cotatiilor dupa o relaxare cantitativa (prescurtata QE in engleza) va fi activ doar pe termen scurt, daca reluarea cresterii intarzie sa se materializeze. Diminuarea ratelor reale de dobanda pe fondul unei relaxari cantitative cu final cunoscut risca sa duca la o stopare a expectatiilor privind inflatia.

3. Pe canalul valutar, slabirea implicata de QE este ineficienta daca mai multe banci centrale aplica aceasta masura simultan. Practic, efectul este un joc cu suma nula, deoarece cotatiile monedelor nu pot sa creasca sau sa scada simultan. Ceea ce poate conduce la un soi de 'razboi valutar'.

4. QE practicata in economiile avansate conduce la fluxuri de capital excesive catre pietele emergente. Acestea se vad puse intr-o pozitie delicata. Sterilizarea influxului sporit de capital conduce la rate inalte de dobanda si alimenteaza intrarile. Dar nesterilizarea excesului din surse externe si/sau reducerea ratelor de dobanda duce la o lichiditate excesiva, ce poate alimenta inflatia interna si bulele de credit.

Amanarea interventiilor si permisivitatea fata de aprecierea propriei valute erodeaza competitivitatea externa si conduce spre deficite externe periculoase. Totusi, impunerea unor restrictii in intrarile de capital este dificila si, pe alocuri, incompleta.Controlul macroprudential asupra cresterii creditului este util, dar ineficient in stoparea bulelor de active, cand ratele reduse ale dobanzilor stau la baza unei lichiditati generoase.

5. Masurile persistente de relaxare cantitativa pot duce la cresteri nesustenabile ale pretului activelor, atat in tarile unde sunt implementate, cat si in tarile asupra carora se manifesta efectele conexe. Asemenea bule se pot dezvolta in piete de actiuni, pietele imobiliare (Hong Kong, Singapore), pietele de marfuri, pietele de obligatiuni ( cu zvonuri privind dezvoltarea de bule in SUA, Germania, Marea Britanie si Japonia) si piete ale creditului ( unde marjele in anumite piete emergente si randamentele pe datoriile corporatiilor sunt tot mai aproape de niveluri excesive).

Desi masurile de tip QE pot fi justificate prin fundamentele slabe ale economiei, mentinerea la nivel prea redus a ratelor de dobanda pe un termen indelungat poate sa alimenteze bulele. Este ceea ce s-a intamplat in perioada 2001 ¬ 2006, cand Federal Reserve a redus dobanda de politica monetara la 1% dupa recesiunea din 2001 si a pastrat-o jos, ceea ce a alimentat criza creditelor imobiliare subprime.

6. QE poate creea hazard moral prin reducerea stimulentelor pentru guverne in a intreprinde reforme economice. De asemeni, poate intarzia nevoia de austeritate fiscala, prin monetizarea unor deficite fiscale insemnate. Prin rate reduse de dobanda se descurajeaza si impunerea de disciplina pe piata.

7. Iesirea din politica de relaxare cantitativa este plina de capcane. Daca se face prea incet si prea lent, se pot reaprinde inflatia si bulele. Totodata, daca se face prin vanzare activelor achizitionate in timpul aplicarii QE, o crestere rapida in ratele dobanzilor poate sufoca relasarea economiei si poate conduce la pierderi financiare considerabile pentru detinatorii de obligatiuni pe termen lung.

Daca iesirea are loc printr-o crestere a ratelor de dobanda la rezervele in exces ( pentru a steriliza efectul impovarator al 'baltirii' banilor asupra cresterii creditului), pierderile consemnate in bilanturile bancilor centrale pot fi semnificative.

8.O perioada extinsa de dobanzi reale negative implica o redistribuire a veniturilor si avutiei dinspre creditori si cei care fac economii catre cei care au luat credite. Dintre toate formele de ajustare care conduc la fenomenul de deleveraging ( crestere, economii, restructurare ordonata a datoriilor sau taxarea averilor), monetizarea datoriilor ( cu corolarul cresterii inflatiei) este cea mai putin democratica. Ea afecteaza puternic pe cei care au economisit si au efectuat plasamente, inclusiv pensionarii si fondurile de pensii.

9. QE si alte masuri neconventionale de politica monetara pot avea consecinte nedorite importante. Inflatia excesiva poate erupe sau cresterea creditului poate incetini in loc sa accelereze, daca bancile, confuntate cu marje foarte scazute de dobanda, decid ca riscurile nu permita sa fie asumate relativ la posibilele castiguri.

10. In fine, exista un risc de a pierde din vedere calea catre politicile monetare conventionale. Anumite tari renunta la regimul de tintire a inflatiei si intra pe un teritoriu neexplorat, unde ar putea sa nu existe nici o ancora pentru expectatiile de crestere a preturilor. SUA a trecut de la QE1 la QE2 si acum la QE3, care este potential nelimitata si legata de tinta de reducere a somajului. Se iau deja in discutie avantajele unor rate negative de politica monetara. Iar factorii de decizie s-au deplasat in directia unora masuri de usurare a creditarii, pe masura ce impactul favorabil al QE se estompeaza.

Pe scurt, politicile economice devin tot mai putin conventionale, pe fondul unor neclaritati in ceea ce priveste efectele pe termen scurt si a impactului nedorit pe termen lung. Aceste politici, precum QE, au beneficii importnate pe termen scurt dar, daca raman in vigoare un timp prea indelungat, efectele adverse pot fi severe iar costurile pe termen lung foarte ridicate

Mario Draghi este un personaj destul de controversat, el detinand timp de cativa ani functia de vicepresedinte pe Europa al Glodman Sachs, una din firmele implicate in restructurarea datoriilor unor State ca Grecia. Ulterior, Draghi a fost guvernatorul Bancii Elvetiei (
de aici).



Citeste mai multe despre   











Citeste pe Stirile ProTV

Cele mai tari glume si caricaturi, dupa BREXIT. Cum s-a facut haz de necaz dupa iesirea Marii Britanii din UE

BREXIT-ul a fost, de departe, principala tema a mesajelor de pe Twitter, chiar si la ore bune distanta dupa anuntarea rezultatelor.
33038 vizualizari
  • +9 (15 voturi)    
    ce va face Isarescu (Joi, 22 ianuarie 2015, 16:04)

    lender [utilizator]

    Va lasa Isarescu leul sa se aprecieze ? Raspunsul este NU. Isarescu va tipari si el lei romanesti ca sa nu scada cursul eur/ron.
    • 0 (8 voturi)    
      ceea ce ar fi (Joi, 22 ianuarie 2015, 17:25)

      nash pandelica [utilizator] i-a raspuns lui lender

      o hotarare inteleapta.

      probabil se pregateste trecerea la piata comuna transatlantica, 1eur=1usd.

      dupa care, in alti zece, max douazeci de ani, moneda unica transatlantica.
      noi vom trece direct la aia, probabil, atlantul. :)
      • +2 (4 voturi)    
        Moneda HN (hartie ne-igienica) (Joi, 22 ianuarie 2015, 17:44)

        Marian74 [utilizator] i-a raspuns lui nash pandelica

        Baiatul e italian, ei se pricep la tiparnite, erau haioase filmele alea italiene din anii 80 cand se duceau oamenii la cumparaturi cu geanta de bani.

        Din fericire mai sunt si niste nemti si elvetieni pe aici, oameni care mai au cate un neuron functional, sa-i tina pe nebuni in frau.

        La multi ani cu saracie!
    • 0 (0 voturi)    
      parca (Joi, 22 ianuarie 2015, 19:27)

      nash pandelica [utilizator] i-a raspuns lui lender

      asta era o conditie pt. aderare la euro, un curs eur/ron stabil.
      ar fi si in favoarea relatiilor cu tzarile comunitare si ar favoriza exporturile extracomunitare.
    • +2 (2 voturi)    
      evolutia de ieri (Vineri, 23 ianuarie 2015, 11:08)

      lender [utilizator] i-a raspuns lui lender

      Revin cu informatii. Tiparnita BNR se pare ca deja a inceput sa lucreze.

      In schimb ce zlotul polonez s-a apreciat, cursul scazand de la 4.3 la 4.24(deci -1.4%), pentru forintul unguresc de la 315 la 311(deci -1.24%), leul romanesc abia s-a miscat de la 4.5 la 4.49(doar -0.22).

      Strategia este clara.
  • +6 (6 voturi)    
    euro-chf (Joi, 22 ianuarie 2015, 16:04)

    jescu [utilizator]

    Daca nu o sa tipareasca si elvetienii, cursul euro-chf nu o sa mai fie supraevaluat, ci cursul normal. Cei cu credite in CHF din Romania, o sa mai aiba emotii o vreme. Totul depinde de cum rezista economia elvetienilor.
    • +1 (1 vot)    
      adaugare (Joi, 22 ianuarie 2015, 17:16)

      jescu [utilizator] i-a raspuns lui jescu

      Economia elvetienilor e deja era afectata. Ei exportau in mod normal multe ceasuri(de zeci de miliarde de dolari), si exporturile ar trebui sa le scada din cauza smartwatch-urilor(Apple, Samsung, LG,....). In mod normal elvetienii n-ar trebui sa aiba de ales... si logic ar fi sa tipareasca si ei. Deci totusi ar fi sanse pentru imprumutatii nostri :)
      • 0 (0 voturi)    
        Esti bine informat (Vineri, 23 ianuarie 2015, 7:19)

        feisbuk@stop.ro [anonim] i-a raspuns lui jescu

        Orologia este pe la 4-5% din GDP-ul Elvetiei.

        Sunt mii de case care se ocupa cu orologia. Multi simteau de o buna bucata de vreme presiunea japonezilor, americanilor si unor mici case de prin UE, asa ca au luat masuri. Multe ceasuri elvetiene (asamblate in SUISSE) au mecanisme fabricate in Asia, in tarile alea bune la toate (Malaezia, Tailanda, etc.). Alte case elvetiene s-au gandit sa profite de forta de munca mai ieftina din unile tari ale uniunii (vezi Cestina-Festina).

        Ceasurile scumpe si de lux vor avea avea aceeasi concurenta si aceeasi vanzare. Profiturile vor fi mai mici fiindca vor avea costuri crescute in franci in special cu munca.

        Singurii care vor crapa sunt micile afaceri care s-au gandit sa faca un mic export si care nu vor putea concura cu concurentii multinationale (ciocolaterie, de exemplu).
  • +7 (7 voturi)    
    print baby, print! (Joi, 22 ianuarie 2015, 16:05)

    demaGOGU [utilizator]

    draghi tocmai s_a relaxat...cantitativ.
  • +4 (4 voturi)    
    so sad! (Joi, 22 ianuarie 2015, 17:29)

    coca [anonim]

    pacat ca se intampla asta!oare nu isi dau seama si astia ca la un moment dat tiparnita de bani va aduce numai rau!cresterile pe credit sant problema economica principala a lumii,normal ar fi ca fiecare sa se intinda cat il tina punga si sa nu se mai dea atit credit care oricum nu poate fi platit.din prostia asta cu tiparnita nu vad decit citiva castigatori:aurul,argintul si in general materiile prime rare.
    • 0 (0 voturi)    
      corect (Joi, 22 ianuarie 2015, 18:42)

      doru001 [utilizator] i-a raspuns lui coca

      Trebuie sa traiasca dupa regulile pe care le-au impus celorlalti.
  • +2 (2 voturi)    
    hm (Joi, 22 ianuarie 2015, 18:01)

    Xorciser [utilizator]

    "Ulterior, Draghi a fost guvernatorul Bancii Elvetiei".

    Really? :)
  • 0 (0 voturi)    
    Le da elvetienilor cit cer !!! (Joi, 22 ianuarie 2015, 18:24)

    andreesanu [utilizator]

    Politica o fac ei ,fraierii suntem noi care stringem cureaua.
  • 0 (0 voturi)    
    SUA tipareste un miliard pe noapte! (Joi, 22 ianuarie 2015, 18:32)

    Iulian [anonim]

    Relax, e nevoie de masa monetara pentru ca miliarde de Euro s-au tezaurizat pe toate continentele si de banci si pe persoana fizica, SUA tipareste in draci dolari iar China ii depoziteaza pe paleti. Tiparnita in functie doar pana in sept 2016 relaxeaza doar nevoia de cash, nu v-a influenta cu mare lucru cursul. Parerea mea!
  • -1 (1 vot)    
    oribil (Joi, 22 ianuarie 2015, 18:40)

    doru001 [utilizator]

    Sint total impotriva acestei politici. Germania trebuie sa aiba aceeasi deflatie ca si Grecia, pentru aceeasi perioada de timp. Sint aceleasi reguli pentru toti.

    Canalele sint astupate. Singura solutie este sa dea bani saracilor, exact ce nu pot macar sa conceapa. Nu pot decit sa-si dea bani intre ei, si, asa cum spune si textul, ei n-au nevoie de bani in plus, n-au ce face cu ei. Ghinion. Vor cadea.
  • 0 (0 voturi)    
    Minunat (Joi, 22 ianuarie 2015, 18:54)

    Nyk1 [utilizator]

    Propun ca tiparnița să fie pornită, simbolic, chiar în momentul în care Alexis Tsipras și Syriza sunt anunțați câștigători ai alegerilor grecești.
  • -1 (1 vot)    
    Europenii si-au luat continentul inapoi (Vineri, 23 ianuarie 2015, 3:22)

    cenzuratul [utilizator]

    Gata cu austeritate über alles. Se opun Merkel, Schauble si Bundesbank. Asa, si?

    E reconfortant sa vezi ca pana la urma impotrivirea Germaniei e doar un vot impotriva, nu un veto.

    Tschüss!
    • 0 (0 voturi)    
      fals (Vineri, 23 ianuarie 2015, 20:44)

      doru001 [utilizator] i-a raspuns lui cenzuratul

      Nu e nici un vot impotriva. Au distrus Grecia dar nu vor sa faca acelasi lucru Germaniei. Mi se pare incorect. Sau amindoua, sau niciuna.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi