Cinci argumente pro si 5 argumente contra modului in care legea propusa de ANPC ii apara pe debitorii in valuta

de Dan Popa     HotNews.ro
Joi, 12 martie 2015, 18:03 Economie | Finanţe & Bănci

swiss francs
Foto: sxc.hu
Se stie, pana in martie 2016, Romania trebuie sa implementeze Directiva 17/2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale. In urma cu circa o luna, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor a pus in dezbatere publica un proiect de lege in acest sens. Reprezentantii bancilor solicita prelungirea cu cel putin 3 luni a dezbaterii publice, pentru a permite elaborarea unui studiu de impact si a gasi solutii in spiritul Directivei la care faceam mai sus referire.

"In ceea ce priveste "Proiectul de Lege privind contractele de credit pentru consumatori garantate cu bunuri imobile" initiat de catre ANPC, bancile membre ale Consiliului Patronatelor Bancare din Romania (CPBR) saluta initiativa de a se incerca transpunerea Directivei 17 a UE din 2014, insa considera ca datorita complexitatii situatiilor ce pot fi generate de prevederile acestuia si a impactului considerabil pe care l-ar avea asupra unor asemenea contracte, e necesara o consultare extensiva cu membrii sectoarelor financiar-bancar si imobiliar. Astfel, dupa studierea Proiectului de Lege mentionat mai sus, membrii CPBR au solicitat ANPC prelungirea perioadei de consultare publica cu cel putin 90 de zile, pentru a permite elaborarea unui studiu de impact si identificarea solutiilor optime in beneficiul consumatorilor si in spiritul Directivei 2014/17 /UE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 februarie 2014", explica Bogdan Preda, director executiv de PR in cadrul CPBR.

In plus, CPBR a supus atentiei ANPC inauntrul perioadei de consultare publica care a expirat pe 5 martie si un set de observatii preliminare. Din punctul de vedere al CPBR, acestea tin inclusiv de faptul ca in exercitiul sau de a transpune in legislatia nationala Directiva 2014/17/EU, ANPC realizeaza o transpunere excesiva si chiar contrara a Directivei si/sau a institutiilor de drept national. Mai mult, ANPC, prin proiectul pe care-l propune, pare sa propuna o interventie a statului in pretul contractelor, contrar mecanismelor economiei de piata.

Nu in ultimul rand, proiectul ANPC stipuleaza si aplicabilitatea legii pentru contractele in curs de derulare la data intrarii in vigoare a acesteia, ceea ce se situeaza impotriva literei si spiritului Directivei, care mentioneaza in mod expres ca aceasta nu poate fi aplicata retroactiv. Credem deci ca avem de-a face inclusiv cu o interpretare eronata a acquis-ului comunitar, motiv pentru care consideram ca e necesara o discutie extrem de serioasa asupra acestui proiect de lege, mai spune Preda.

Argumente impotriva actualului proiect:

  • 1. Obligarea bancilor ca, in cazul creditelor in valuta, de a acorda, pe langa dreptul de conversie a creditului intr-o alta valuta, si dreptul consumatorului la o reducere a costurilor de creditare cu cel putin 10% (art. 30 coroborat cu art. 34 din Proiect). Directiva nu reglementeaza o astfel de masura si de ce 10% si nu 20% sau 2%? Care sunt calculele care au stat la baza acestei ropuneri punctuale? Cum s-a ajuns de fapt la acest nivel? Poate ca aici trebuie putin re-gandit proiectul.

  • 2. Stabilirea ratei de conversie la cursul de schimb anuntat de BNR (art. 33 din Proiect). Cursul pe care BNR il calculeaza zilnic in jurul pranzului este un curs mediu, artificial, orientativ fiecare banca facand tranzactii valutare la valori diferite ale euro/dolar/franc. Directiva 17/2014 prevede foarte clar ca este vorba de rata de schimb a pietei, nu cea de referinta anuntata de bancile centrale, tocmai pentru ca nu se poate face raportarea decat la o rata reala de tranzactionare. Nu e mare lucru de inclus acest amendament in proiectul supus dezbaterii.

  • 3. Aplicabilitatea legii pentru contractele in curs de derulare la data intrarii in vigoare a Legii (Art. 35 alin.2 din Proiect). Directiva aici e foarte clara:"Statele membre pot sa reglementeze mai in detaliu imprumuturile in moneda straina, cu conditia ca o astfel de reglementare sa nu fie aplicata cu efect retroactiv." (art.23 alin 5 din Directiva). Poate autorii proiectului vor fi mai atenti la formularea in cauza.

  • 4. Limitarea pretului contractului de credit prin limitarea nivelul dobanzii curente la 15%, pentru orice tip de credit (art.44 alin.2 din Proiect).Din nou, de ce 15% si nu 8% sau 20%? Care e scenariul de baza care a dus la 15%? Poate autorii proiectului vor depune si o anexa cu calculele care au stat la baza tentativei de transpunere a Directivei.

  • 5. Limitarea perioadei de declarare a scadentei anticipate si de initierea a procedurii de executare silita (art.46 alin.9 din Proiect). "Perioada dintre declararea scadentei anticipate si executarea silita este intre cel putin 3 luni si cel mult 6 luni", zice Proiectul. A obliga bancile sa initieze procedura de executare silita dupa 3 luni de restanta nu este intotdeauna o actiune in favoarea consumatorului. Viata arata ca o simpla cerere de esalonare datorata imposibilitatii de achitare a ratelor se rezolva uneori si in 6 luni de la depunerea ei. Exista riscul ca o eventual negociere a partilor pentru o restructurare/refinantare sa nu se incadreze in termenul maxim prevazut de proiect. In aceste conditii, pentru a se putea incadra in cele 6 luni, creditorul va declansa procedura de executare silita si nu va mai negocia cu imprumutatul o eventuala reesalonare. Gasirea unor solutii – proces care nu se poate incadra intotdeauna in termenul de 3 sau 6 luni - depinde si de modul in care coopereaza clientul. Poate autorii proiectului vor fi mai atenti la termenele in cauza

Argumente in favoarea actualului proiect:
  • 1. Realizarea conversiei fara niciun cost pentru consumator (art.35 alin.2 din Proiect). E greu de crezut ca acest articol va ramane in aceasta forma, intrucat nimic nu e gratis iar cineva va trebui sa suporte costurile. Fie bancile fie prin intermediul unui fond infiintat, fie printr-o alta solutie pe care o vor gasi autorii proiectului. Trebuie sa se tina cont de faptul ca modificarea monedei creditului are implicatii asupra garantiei existente (accesoriu al obligatiei principale) in sensul ca este necesara si amendarea contractului de ipoteca imobliara si/sau efectuarea mentiunii de publicitate in CF, pentru noua valoare a creantei (noua moneda). Aceste costuri sunt in prezent in sarcina consumatorului.

  • 2. Tot o limitare a costurilor contractului este si cea referitoare la cuantumul dobanzii penalizatoare in diverse etape ale derularii creditului (Art. 45 alin. 2, alin. 7 si alin. 8). Directiva permite statelor membre sa impuna doar o limitare a costurilor suplimentare datorate neindeplinirii obligatiilor de plata, la cuantumul necesar pentru a compensa creditorul pentru costurile suportate in urma nerambursarii. 

  • 3. Limitarea dreptul creditorului de a-si recupera integral creanta (art. 47 din Proiect). Aici discutiile pot fi impartite, fiind cu siguranta si din aceia care vor spune ca bancile sunt obligate prin reglementarile BNR sa urmareasca recuperarea datoriilor pana la epuizarea tuturor cailor legale de recuperare. "Aceasta limitare se aplica si in raport cu statul, prin Ministerul Finantelor, avand in vedere ca Proiectul nu exclude aplicarea sa la creditele acordate in cadrul unor programe sustinute de statul roman (de exemplu, Prima Casa)?", se intreaba bancherii. Ideea este ca si bancile sa isi asume riscuri, nu doar clientii.

  • 4. Consilierea clientilor sa fie facuta de independenti, nu de consilieri bancari. E foarte ok, numai ca trebuie spus sau limitat si pretul pe care acestia pot sa-l ceara clientilor.

  • 5. "Modul in care creditorii remunereaza si isi motiveaza intermediarii de credite, precum si modul in care acestia din urma isi remunereaza si isi motiveaza personalul nu aduc atingere capacitatii acestora de a actiona in interesul consumatorilor si, in special, nu depind de realizarea unor obiective de vanzari" (art.67 din Proiect). Foarte bun. Pana acum, goana dupa vanzari (care erau insotite de bonusuri consistente  in cazul in care "prosteai" clientii sa se imprumute) a dovedit ca genereaza monstri.
Nu trebuie sa cadem nici in capcana bunelor intentii ale unora sau altora. Un coleg a scris aici despre cum vin bancile in mod concret in sprijinul clientilor.

Sau vezi "Cateva motive pentru care bancile au ramas fara suflu in timp ce alergau dupa cota de piata"



Citeste mai multe despre   












​MASA ROTUNDA Ce fac si ce ar putea sa faca bancile pentru economie si companii? Economistii sefi ai primelor 3 banci comerciale, in dialog cu cititorii  HotNews.ro, luni, de la ora 9:00

Am vazut saptamana trecuta ca Institutul de Statistica a anuntat o crestere economica record - insa analistii si economistii, ne anuntam ca de fapt lucrurile nu sunt chiar atat de roz. Este economia bine finantata in acest moment? Se fac investitii private? Dar publice? Cum pot ajuta bancile mai mult economia, statul si companiile private? La toate aceste intrebari vor raspune Horia Braun, economistul sef al BCR, alaturi de Florian Libocor (economistul sef al BRD-GSG) si de Andrei Radulescu (economist sef al BT) in cadrul mesei rotunde care va avea loc, luni, 20 noiembrie, incepand cu ora 9:00.

3710 vizualizari

  • +2 (2 voturi)    
    Credite in derulare (Joi, 12 martie 2015, 21:53)

    Loredana AL Ghazi [anonim]

    Domnule Dan Popa,

    DIRECTIVA 2008/48/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori:

    Măsuri tranzitorii
    (1) Prezenta directivă nu se aplică contractelor de credit existente la data intrării în vigoare a măsurilor naționale de punere în aplicare.

    La fel,
    DIRECTIVA 2014/17/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
    din 4 februarie 2014, privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale:

    Dispoziții tranzitorii
    (1) Prezenta directivă nu se aplică contractelor de credit existente înainte de 21 martie 2016.

    In 2010, asa s-a aprobat oug 50 prin L288, cum ca nu se aplica si creditelor in derulare.

    Dar vine CJUE in 12 iulie 2012 prin HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a patra) in cauza C 602/10,, în procedura SC Volksbank România SA împotriva Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, si spune ca legiutorul putea sa decida ca se aplica si creditelor in derulare:

    2) Articolul 30 alineatul (1) din Directiva 2008/48 (Masurile tranzitorii) trebuie interpretat în sensul că nu se opune ca o măsură națională menită să transpună această directivă în dreptul intern să definească domeniul său de aplicare temporal astfel încât respectiva măsură să se aplice și unor contracte de credit precum cele în discuție în acțiunea principală, care sunt excluse din domeniul de aplicare material al acestei directive și care erau în derulare la data intrării în vigoare a măsurii naționale menționate.

    Deci?
  • +2 (2 voturi)    
    banci vs romani (Joi, 12 martie 2015, 22:43)

    alex [anonim]

    Ca de obicei bancile sufera din cauza romanilor hrapareti, lacomi si escroci! Sa nu lasam "sacalii de romani" sa atinga firavele banci!
  • +2 (2 voturi)    
    Intrebare? (Vineri, 13 martie 2015, 9:08)

    Pentru BNR, Banci ... etc. [anonim]

    Ce studiu de impact s-a facut cand s-au pus pe piata creditele in CHF ??


    Nu stiu cati romani mai iau in seama propaganda BNR/banci, dar sper ca in curand Isarescu si toata sleahta de camatari pe care o apara, sa fie primiti cu o .... intre ochi oriunde s-ar duce in tara asta.
  • +2 (2 voturi)    
    recuperarea totala a datoriei (Vineri, 13 martie 2015, 9:21)

    gicu [anonim]

    Ce mi se pare total incorect si abuziv intr-un contract de credit cu ipoteca este ca in caz de neplata, dupa ce banca ia apartamentul pus ca ipoteca, poate in continuare sa ceara bani, pentru ca apartamentul, odata valorificat, nu acopera toata datoria.
    Pai, apartamentul a fost evaluat cu acordul bancii, adica de un evaluator agreat de banca, apoi, banca a dat doar 75% din valoarea evaluata creditul, pastrand practic o rezerva de 25% pentru cazul in care scade piata.
    Intr-adevar, valoarea apartamentului poate scadea mult, insa sunt si multe cazuri in care cei de la banca vand sub pretul pietei, la "prieteni", iar diferenta va pica tot in spatele celui imprumutat.
    In mod corect ar trebui ca banca sa ramana cu garantia, sa o valorifice cum poate, iar daca apare un minus, asta este. Riscul trebuie sa fie si la unii si la altii. Banca are dreptul sa refuze un client, daca i se pare ca are risc mare de neplata. Atunci cei acceptati sa fie acceptati complet, si gata.
  • 0 (0 voturi)    
    ROMANII vs BANCI (Vineri, 13 martie 2015, 12:33)

    jidanul [utilizator]

    Principalele institutii care au gresit, pentru situatia in care s-a ajuns in prezent, sunt BNR-ul si institutile financiare de creditare. BNR-ul trebuia sa interzica orice tip de creditare in alte valute si creditele sa fie numai in lei, pana la o eventuala aderare la euro. BNR trebuia si trebuie sa reglementeze clar si precis, cuantumul creditelor, cu DAE si comisioane, date romanilor in functie de puterea de cumparare a romanilor. Si aici am o itrebare: Cum explica cei din BNR si din institutile financiare de creditare ca in UE, de exemplu, un credit cu garantie imobiliara cu aceasi valoare, are un DAE in Romania de 12-15% si unde salariile si pensile sunt mici si foarte mici si intr-o alta tara tot din UE, DAE este cam 1% si salariile si pensile sunt mari si cam de 7, 8, ori ca-n Romania ?. BNR trebuiau si trebuie sa elimine comisioanele artificiale si ilogice din toate contractele de creditare, cum ar fi comisionul de risc, care el insusi reprezinta un risc de achitare a ratei. In sistemul de creditare din Romania exista foarte multe privilegii pentru institutile financiare de creditare si foarte multe si grave abuzuri ale institutilor financiare de creditare. Aceste privilegii si aceste abuzuri ale institutilor financiare de creditare produc enorm de multe si grave consecinte asupra clientilor, cu un efect de domino, cum ar fi imposibilitatea achitarii facturilor, imposibilitatea ingrijirii sanatatii, abandonul scolar, agravarea problemelor de sanatate si chiar sinucideri. Sistemul de creditare din Romania a ajuns ca un fel de organizatie terorista, un ISIS economico-financiar. Daca acest sistem de creditare nu va fi sau nu se va transforma intr-un sistem viabil ancorat la realitatile microeconomico-financiare ale fiecarei familii, din Romania, atunci siguranta financiar-economica a romanilor va fi pusa grav in pericol, rezultand ca si siguranta sociala si nationala a Romaniei va fi pusa in pericol. La situatii speciale se aplica masuri speciale


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică