Cum a evoluat somajul si ocuparea in ultima suta de ani? Sapte grafice care ar trebui sa ne puna pe ganduri

de Dan Popa     HotNews.ro
Vineri, 17 aprilie 2015, 10:01 Economie | Finanţe & Bănci

gdp employed
Foto: Hotnews
Vineri, Statistica a transmis datele definitive privind ocuparea si somajul din 2014. Singure, numerele din comunicatul Statisticii pot sa nu ne spuna prea multe, dar daca ne uitam la ele si le comparam cu ceea ce aveam pe la 1913, 1950 si 1970, putem sa ne dam seama incotro ne-am indreptat in ultimul secol. Pentru datele anterioare Revolutiei am utilizat o sursa excelenta: Angus Maddison, The World Economy (OECD, 2006).
Prin urmare, zice INS, rata somajului  a fost in 2014 de 6,8%. De asemenea, in acelasi an (2014) populatia activa a Romaniei era de 9,243 milioane de persoane, din care 8,614 milioane persoane ocupate si 629.000 someri. Sa ne uitam putin mai atent la date.
  • 1. Productivitatea/angajat e in cadere libera
Pentru a putea compara seturile de date, am calculat in dolari internationali Geary- Khamis. Ca raport al PIB/angajat, suntem fix la nivelul anului 1951-1952. In 1913, populatia Romaniei era de 12,5 milioane, din care 6,8 milioane erau ocupate.






  • 2. Indiferent daca esti somer sau persoana ocupata, perceptia privitoare la disconfortului adus de gandul la munca din zilele saptamanii este aproape identica





Sau, daca ne uitam la optimismul cu care intampinam munca, avem graficul de mai jos;




Sursa si detaliie legate de calcule, le gasiti aici.

  • 3. Imbatranim, iar asta ne va costa enorm
Pe la 1500, eram vreo doua milioane de romani. La 1820, eram 6 milioane. Pragul de 10 milioane l-am trecut prin 1900, iar cel de 20 de milioane de romani, in 1969. Acum suntem 19 milioane si ceva, scadem incontinuu si, in plus, stam foarte prost la structura pe grupe de varsta. Nu am auzit pe niciun candidat la presedintie sa abordeze aceasta spinoasa si delicata problema. Ce inseamna imbatranirea pentru economie?
Solutii sunt, nu inventam noi roata. Zicem doar asa: In Sparta, din cauza ca cei batrani ajunsesera mai multi decat cei tineri (vezi Romania azi), cei care aveai 3 copii erau scutiti de gardă; cetăţeanul care are patru este scutit de orice impozit.  (Aristotel, Politica). Se poate.

  • 4. Peste un sfert dintre someri au intre 40-54 de ani
Peste un sfert dintre someri au intre 40-54 de ani. Nu spune nimeni ca somajul in randul tinerilor nu e foarte sus, dar grafic, ponderile se impart ca mai jos:






E drept, exista argumente psihologice pentru care  tinerii reusesc sa se angajeze mai dificil.

 Unii tineri au asteptari salariale nerealiste. Multi dintre cei care au absolvit o facultate cred ca ar trebui sa fie platiti cu 3000 de lei lunar doar pentru ca au rate de 1500 de lei si le mai trebuie si ceva pe langa, pentru a putea trai. Prea putini se gandesc la lipsa de experienta, la productivitatea lor sau la care este valoarea adaugata pe care o aduc firmei.

Absolvirea unei facultati sau obtinerea unui masterat sau doctorat nu te face un mai bun practician. Exista uneori conceptia ca, cu cat avansezi din punct de vedere al cunostintelor teoretice, cu atat mai bun practician vei fi. Si prin urmare, trebuie sa fii platit mai mult. Sper sa nu fiu inteles gresit: educatia este vitala si valoroasa. Dar scoala nu este de ajuns.

Unii tineri au asteptari nerealiste privitoare la ceea ce presupune job-ul respectiv. Daca nu esti dispus s-o iei de jos si sa urci profesional treapta cu treapta asteapta-te sa fii refuzat de mai multi angajatori.

Parintii. Uneori te bazezi pe ei mai mult decat e cazul. In ziua pensiei primesti o parte din bani, mai faci o invarteala si mai faci un ban marunt cat sa-ti permita sa treci luna. Practic, pana nu iti gasesti ceva care sa se muleze pe gustul tau, nu te gandesti serios sa te angajezi. Putina independenta iti va prinde bine, chiar daca la inceput iti va fi mai greu. Detalii.
In medie, un adult cheltuie 811 lei/luna, potrivit datelor Statisticii, in vreme ce un somer aloca pentru cheltuieli 505 de lei lunar. Diferenta/somer este de 306 lei pe luna. Intr-un an se strang 3672 de lei/somer/an, bani care nu intra in economie. Intrucat avem 615.000 someri, asta inseamna peste o jumatate de miliard de euro anual care nu intra in consum in fiecare an.

  • 5. Dictonul "Ai carte, ai parte", ramane valabil
Somajul in randul absolventilor de invatamant superior este mai redus decat in cazul celor care au terminat liceul si redus si mai tare fata de cei care au terminat gimnaziul sau scoala profesionala.





  • 6. Politicile fiscale nu au fost intotdeauna in directia reducerii somajului.
Nivelul salariului minim influenteaza (relatia de cauzalitate vine dinspre salariul minim catre somaj si nu invers) rata somajului pentru tineri cu varste intre 15-24 de ani, scrie economistul Florin Citu pe blogul sau

Forta de munca a fost lovita de mai multe socuri in perioada 2009-2014. In primul rand criza economica a dus la scaderea cererii pentru forta de munca (mai putine locuri de munca) iar in al doilea rand statul a crescut costul cu forta de munca.

Referitor la piata fortei de munca, daca taxarea fortei de munca este o problema atunci solutia trebuie sa raspunda direct acestei probleme. Reducerea CAS este o astfel de solutie. Dar cresterea salariului minim nu este. Avand in vedere ca exista o relatie de cauzalitate dinspre salariul minim catre rata somajului pentru persoane cu varste in 15-24 de ani orice solutii care au in vedere reducerea fiscalitatii pentru forta de munca ar trebui sa nu ignore acest rezultat. De exemplu, reducerea CAS pentru angajator concomitent cu cresteri repetate ale salariului minim vor anula atat efectul pozitic al reducerii CAS pentru economie. In acelasi timp, considerand efectul salariului minim asupra somajului in randul tinerilor, vor exista presiuni asupra bugetului de la somaj mai mare in randul tinerilor dar si din lipsa efectului pozitiv al reducerii CAS.

Clasa politica din Romania si tehnocratii din jurul ei au nevoie de o intelegere mai buna a modului in care aceasta piata reactioneaza la "solutiile" oferite de diferitele guverne. Prin aceasta analiza nu propun eliminarea salariului minim. Propun ca solutiile de reducere a fiscalitatii fortei de munca sa tina cont de acest rezultat. Din punctul meu de vedere o solutie mai buna pentru a-i ajuta pe cei cu venituri mici este intodeauna reducerea taxelor atat pentru forta de munca cat si pentru consum.

  • 7. Care sunt sectoarele care genereaza cei mai multi someri?

Industria extractiva, distributia apei, constructiile si agricultura, pe scurt. Daca ne uitam la datele privind somajul de lunga durata, campionii sunt constructiile si comertul. Detalii aici


Ce mai arata comunicatul de vineri al INS:
  • Salariatii, in scadere fata de anul precedent (-107 mii persoane), detin in continuare cea mai mare pondere (67,9%) in totalul populatiei ocupate. In anul 2014 lucratorii pe cont propriu si lucratorii familiali neremunerati reprezentau 30,9% din populatia ocupata.
  • Repartitia populatiei ocupate pe activitati ale economiei nationale arata ca 28,3% din totalul persoanelor ocupate erau concentrate in sectorul agricol, 28,9% in industrie si constructii, iar 42,7% in servicii. In activitatile neagricole erau ocupate 6172 mii persoane, ponderi semnificative in randul acestora fiind detinute de cele care isi desfasurau activitatea in industria prelucratoare (25,8%), comert (18,0%) si constructii (10,4%).
  • Comparativ cu anul 2013, a scazut numarul persoanelor care si-au desfasurat activitatea in agricultura, silvicultura si pescuit (-59 mii persoane), dar si al celor care au lucrat in administratie publica (-33 mii persoane), in invatamant (-12 mii persoane), in intermedieri financiare si asigurari si in industria extractiva (ambele activitati cu - 5 mii persoane fiecare). A crescut insa numarul populatiei ocupate in industria prelucratoare (+60 mii persoane), in comert si activitati profesionale, stiintifice si tehnice (+27 mii persoane), in sanatate (+14 mii persoane), activitati de servicii administrative  (+11 mii persoane) si in constructii (+10 mii persoane).
  • In anul 2014, durata medie efectiva a saptamanii de lucru pentru activitatea principala a fost de 38,9 ore pe saptamana; 166 mii persoane au desfasurat si activitati secundare, lucrand in medie 14,5 ore pe saptamana.
  • Din totalul persoanelor ocupate in anul 2014 au lucrat cu program partial 860 mii persoane (10,0%).
  • Rata somajului a fost de 6,8%, in scadere fata de anul precedent (7,1%). Pe sexe, ecartul dintre cele doua rate ale somajului a fost de 1,2 puncte procentuale (7,3% pentru barbati fata de 6,1% pentru femei), iar pe medii rezidentiale de 2,8 puncte procentuale (8,1% pentru urban fata de 5,3% pentru rural). Rata somajului avea nivelul cel mai ridicat (24,0%) in randul tinerilor (15-24 ani).
  • Rata somajului de lunga durata (in somaj de un an si peste) a fost de 2,8%. Incidenta somajului de lunga durata (ponderea persoanelor aflate in somaj de un an si peste in total someri) a fost de 41,1%. Somajul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant in cazul barbatilor (41,8% fata de 40,0% in cazul femeilor) si in mediul urban (42,1% fata de 39,2% in mediul rural). Pentru tineri (15-24 ani), rata somajului de lunga durata (in somaj de sase luni si peste) a fost de 14,3%, iar incidenta somajului de lunga durata in randul tineretului de 59,7%.


Citeste mai multe despre   











[P] ​Accepta provocarea unui business fara hartii! E mai simplu decat crezi               

Activitatile noastre zilnice sunt din ce in ce mai orientate catre mediul electronic si online. Traim intr-un ritm care ne-a impus sa adoptam solutii eficiente si sigure pentru a plati facturi si taxe, a face cumparaturi, a verifica soldurile bancare, etc. Este o practica pe care am ales-o din dorinta de a simplifica lucrurile si pe care multi dintre noi ne dorim sa o regasim si in viata profesionala, unde cautam solutii pentru a depasi constrangerile de timp si spatiu atunci cand trebuie sa obtinem  o aprobare, sa  semnam rapid un contract sau sa accesam un document de la distanta.
6591 vizualizari
  • +1 (3 voturi)    
    A la cercetatori britanici (Vineri, 17 aprilie 2015, 10:46)

    LOL [anonim]

    Conform World Bank GDP-ul per capita al Romaniei in 2013 era de 9500 de dolari fata de 1800 dolari in 1989.
    Cum dumnezeu poate atunci primu grafic al vostru sa arate ce arata (doar daca inflatia intre timp a fost ceva de genu 1200%). E aberant.
    Nu ma credeti? Scrieti romanian gdp pe google.
    • 0 (0 voturi)    
      E putin altceva (Vineri, 17 aprilie 2015, 11:22)

      TudorSerban1 [anonim] i-a raspuns lui LOL

      E "GDP per person employed", nu "GDP per capita".
      Si e vorba de dolari "internationali" ...
      Dar, intr-adevar, diferenta e mult prea mare ca sa compenseze 600%...
    • +1 (1 vot)    
      d (Vineri, 17 aprilie 2015, 11:23)

      xulescu [anonim] i-a raspuns lui LOL

      Cifrele din graficul ala nu sunt pentru GDP pe cap de locuitor, ci sunt GDP pe cap de angajat.
      Plus ca e posibil ca datele pentru GDP-ul din1989 sa nu fi fost ajustate pentru inflatie.
  • 0 (0 voturi)    
    Una e dolarul international Geary- Khamis... (Vineri, 17 aprilie 2015, 10:56)

    miticul [hotnews.ro]

    ...si alta dolarul de care vorbesti tu. :)Multumesc pt comentariu si o i frumoasa in continuare
    dp
    • +1 (1 vot)    
      si totusi (Vineri, 17 aprilie 2015, 15:50)

      lol [anonim] i-a raspuns lui miticul

      Inainte de 89 somajul era mai mic decat e azi si numarul de pensionari raportat la numarul de lucratori era mai mic. Deci raportul dintre gdp per angajat si cel per locuitor este mai mare azi decat era atunci rezultand astfel un gdp per angajat mult mai mare decat cel pe locuitor (cu vreo 20-30%).
      Conform http://knoema.com/HSWE/historical-statistics-of-the-world-economy-1-2008-ad?tsId=1000910 GDP-ul per capita in dolari Geary- Khamis in 2008 era 5000 de dolari fata de 4000 in 1986. La care se adauga si raportul mai mic al angajatilor fata de totalul populatiei de astazi.

      De unde ati obtinut numerele prezentate aici? Ma opun pentru ca m-am saturat de mitul traiului mai bun pe vremea lui ceasca. Aud destule de la bunica-miu...
  • -2 (2 voturi)    
    !? (Vineri, 17 aprilie 2015, 12:28)

    jean [anonim]

    "Absolvirea unei facultati sau obtinerea unui masterat sau doctorat nu te face un mai bun practician."

    Asta de unde ati scos-o? Nu cred ca aveti date pentru o asemenea afirmatie ci doar dorinta. Terminati un doctorat (de preferat in vest) ca sa va dezvoltati spiritul critic si apoi mai afirmati asa ceva... Va rog ... Orice amarat de patron vrea sa plateasca la nivel de salahor persoane foarte bine pregatite. 3000 de RON poti sa castigi si pe santier la lopata unde nu iti trebuie facultate. De ce nu le desfiintam ?
  • 0 (0 voturi)    
    Statistica scolareasca,aplicatii banale ! (Vineri, 17 aprilie 2015, 13:15)

    andreesanu [utilizator]

    INS pe post de scula de manevra la cheremul politicienilor .
    Haosul din administratiile centrale si locale este la nivelul in care nici o data asa zis oficiala nu-i credibila.Oriunde ai cauta datele nu-s corelate,la urbanism ,la cadastru ,la evidenta populatiei.
    Se vrea cresterea productivitatii dupa ce au distrus scolile profesionale,au disparut scolile de maistri, dupa ce invatamantul universitar a ajuns de rasul curcilor iar diplomele se vand ca si hirtia igenica la bax !. Industria ca si inexistenta dupa cea fost tocate la fier vechi 80% din active.
    Personalul imbatrinit in putinele fabrici care mai functioneaza fiinca n-are cine-i lua locul !
    Fiscalitate exagerata ,instabilitate legislativa alunga orce gand de investitii !.
    Distrugerea fermelor,a crescatoriilor de animale,distrugerea sistemelor de irigatii a avut ca efect scaderea veniturilor din agricultura.
    Cheltuielile /ha au crescut ca urmare a inchiderii fabricilor de ingrasaminte din Romania ,a fabricilor de pesticide,toate acestea azi se importa !,iar taranii nu au putere financiara ,iar subventiile in Romania sunt sub cele din UE !!!. De unde optimism la romani ???,daca s-ar putea importa l-ar importa si pe asta.
  • +1 (1 vot)    
    Era indicat... (Vineri, 17 aprilie 2015, 16:05)

    Paganelis [utilizator]

    ... să specificați că datele referitoare la populația și PIB-ul din 1912 au fost calculate de Maddison conform frontierelor actuale ale României. Și nu înțeleg de ce n-ați adăugat și datele pentru perioada interbelică (Maddison are o serie de date aproape completă pentru România, cel puțin pentru intervalul de după 1900)? Vă feriți să recunoașteți că interbelicul a însemnat, în termenii legați de nivelul de trai un regres față de începutul secolului trecut? Bogdan Murgescu (în „România și Europa”) spune asta foarte clar și adaugă (citându-l - și el - tot pe Maddison) că România a atins nivelul din 1913 al PIB pe locuitor abia după 1950... În plus (de fapt, cu asta trebuia să încep!), vorbiți de cum au evoluat „șomajul și ocuparea [forței de muncă] în ultimul secol, dar dați date doar pentru perioada actuală! Nu vi se pare o inadvertență (cam mare!) între titlu și materialul propriu-zis? Dacă tot voiați să vorbiți și despre evoluția șomajului și a gradului de ocupare a populației, găseați date, pentru șomaj, începând cu perioada interbelică (pe site-ul Diviziei pentru populație a ONU sunt publicate Anuarele Statistice ale Ligii Națiunilor, pentru anii 1922-1946 (cu date pornind, pentru unii indicatori, de pe la 1910!) sau chiar în Anuarele statistice ale României (le găsiți pe site-ul Bibliotecii Naționale, cel puțin cele din perioada 1912-1940, cu întreruperi), unde sunt și date referitoare la structura profesională a populației (chiar la nivelul județelor de atunci, dar și pe regiuni istorice), așa cum, pentru populația activă se găsesc date, la nivel județean, în volumele legate de recesământul populației din 1930. De exemplu, după datele publicate, în 1930 (unul din anii de criză economică interbelică) numărul total de șomeri era de circa 28000, din aproximativ 10 milioane de activi (datele - pentru la teritoriul interbelic). V-ar fi de folos și lucrările legate de evoluția economică a României în ultimii cam 150 de ani, publicate de V. Axenciuc. Spor la treabă!
  • -1 (1 vot)    
    Tare se mai incurca in cifre (Vineri, 17 aprilie 2015, 16:08)

    Elena [anonim]

    Intrebare, ca nu inteleg. Cite persoane sint angajate. Cite sint ocupate? Si, prin ce minune, productivitatea Romaniei este mai mica, in conditiile in care populatia scade, iar PIB-ul creste?
    A doua intrebare> de cind este legal sa muncesti de la 15 ani? OIM cred ca sustine ca 16 ani.


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă