In prognozele de la sfarsitul anului trecut, majoritatea economistilor anticipau pentru 2015 o apreciere a leului, o crestere economica de circa 3% (sub potential) si o evolutie in general buna a principalilor indicatori din economie. Aproape de incheierea anului, uitandu-ne la cinci dintre acesti indicatori, observam ca evolutiile au fost doar partial bune. Somajul, cursul de schimb, deficitul comercial, cel bugetar si salariile ne spun multe lucruri despre cum a mers de fapt economia in 2015.
- 1. Somajul. Deloc incurajator
In ianuarie, rata somajului era de 6.5% iar numarul somerilor, 617.000. La zece luni dupa, rata urca la 6.8% iar numarul somerilor la 630.000.
Aici, lucrurile par destul de clare. Lipsa unui sistem de educatie eficient si conectat la viata reala, conexat cu politici publice pe piata muncii pe care le putem considera insuficiente, dar si cu o mobilitate extrem de redusa a populatiei apte de munca- toate acestea au condus la un numar de someri foarte ridicat.
Industria si in special cea prelucratoare au generat cel mai mare numar de "iesiri" de pe piata muncii. Au urmat agricultura, constructiile si invatamantul. Graficul cu numarul populatiei active pe sectoare de activitate in aveti mai sus. Desi e trecuta perioada 2008-2014, el se refera la 2008-2015, multumesc pentru intelegere. Unde s-au dus cei care au plecat din aceste sectoare? Pai o parte au plecat in afara tarii, cautandu-si de lucru, iar altii s-au orientat catre comert sau si-au deschis cate o firmulita cu care si-a incercat norocul antreprenorial.
- 2. Cursul de schimb. Variatii mari, surprize pe masura
Cursul de schimb al leului a fluctuat sensibil in 2015 cu variatii mari in fata francului elvetian si a dolarului SUA. Fata de euro, leul s-a comportat cat de cat stabil. In primele zile din ianuarie, francul elvetian era cotat la 3.74 lei. Bucurie mare pentru cei cu credite in chf, care habar nu aveau ce taifun ii va plezni in doar cateva zile. Euro a inceput anul la 4,49 lei si il va incheia probabil tot pe-acolo. Dolarul SUA a pornit in 2015 de la 3.77 lei. Azi e peste 4.13 lei si e foarte probabil sa atinga 4.2 lei nu peste multa vreme.
Surpriza a venit in 15 ianuarie, cand BNS (Banca Centrala Elvetiana) a renuntat la plafonul eur/chf, iar cursul francului a explodat. In Romania, acest lucru a condus la initiative legislative (electorata), la discutii aprinse cu reprezentantii BNR si la tensiuni dificil de gestionat. In cursul anului BNR a intervenit pare-se de cateva ori in piata pentru a calma o depreciere consistenta a leului in fata francului si, mai tarziu, pentru a stopa o apreciere puternica a aceluiasi leu in fata euro. Oricum, aceste interventii nu vor fi nici infirmate si nici confirmate de banca centrala.
- 3. Deficitul comercial urca la 5 miliarde de euro. Si nu pare sa se opreasca acolo
Veniturile din export au fost mai mici decat cheltuielile cu plata importurilor cu 5 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, trebuie sa scoatem din buzunar 5 miliarde de euro pentru a plati importurile. De unde scoatem euro? Vindem lei. Ce inaseamna asta? Presiuni de depreciere pentru leu.
De asemenea, cresterea importurilor este o consecinta a cresterii consumului la romani (de regula preferam consumul de import in lipsa capacitatilor locale de productie). Drama este alta: la fel ca inainte de criza, cand consumul crestea cu valori duble fata de viteza cu care crestea economia, asa se intampla si acum. Economia creste cu 3 si ceva la suta, consumul cu peste 6%. Asta nu mai e de bine.
- 4. Despre cresterile salariale, numai de bine...
Salariile au crescut cu 131 de lei in medie, pe baza cresterilor salariilor din sectorul public. De la 1740, salariul mediu net a urcat la 1871. E drept, discutam de medii. Unora le-a scazut salariul, altora dimpotriva. Mai jos, graficul pe ultimele 12 luni cu provire la diferenta salariala incasata brut (nu net).
De cresteri de salarii e nevoie oricand, drept este. Dar daca marim salariile fara o baza riguroasa de criterii, ne dam singuri la picioare. In acest moment cresterea salariala depaseste cu mult cresterea de productivitate. Ceea ce nu e deloc bine. Dubleaza salariile acolo unde se dubleaza productivitatea (masurata riguros, nu pe recomandari si neotisme) si scade salariile acolo unde productivitatea isi pierde din substanta. E simplu, e tehnocrat, dar se pare ca e prea dificil de aplicat.
- 5. Avem excedent bugetar, ceea ce e foarte bine. Pe moment, pentru ca urmeaza....
Executia bugetului general consolidat la finele primelor zece luni ale anului 2015 s-a incheiat cu un excedent de 9,04 miliarde de lei, respectiv 1,28% din PIB, fata de excedentul de 1,9 miliarde de lei, respectiv 0,29% din PIB, inregistrat in perioada similara din 2014, conform datelor publicate de Ministerul Finantelor Publice.
Aici e marea hiba, pentru ca la anul, excedentul se va transforma in deficit. De la +1.28 ne vom duce la -2.95, in conditiile in care esti pe crestere de 4.1%. Sa traduc: e ca si cum tie iti va creste salariul, iar depozitul tau din banca in loc sa creasca, se transforma intr-o datorie de trei ori mai mare.
E normal? E ok, 2016 va trece cumva, dar ce te vei face in 2017? Pe cine vei da vina pentru posibile masuri de austeritate? M-as fi asteptat din partea acestui Guvern de tehnocrati la mai multa, culmea, tehnocratie.
1
6
