Presedintele Klaus Iohannis a semnat un decret prin care supune spre adoptare Parlamentului "incetarea valabilitatii acordurilor privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, incheiate de catre Romania cu statele membre ale Uniunii Europene". Printre aceste acorduri se numara si acordul cu Austria, acord invocat de banca Raiffeisen in notificarea catre statul roman prin care ameninta ca il va da in judecata din cauza pagubelor produse de Legea darii in plata. Decretul, contrasemnat de premierul Ciolos, a fost publicat in Monitorul Oficial. Aflat la Campulung Muscel, presedintele Iohannis a declarat: "Nu am anulat Tratatul in mod special, el a devenit caduc ca urmare a aderarii Romaniei la UE"

Steven van Groningen, CEO Raiffeisen si unul dintre fondatorii CPBRFoto: Hotnews

"Se supune spre adoptare Parlamentului încetarea valabilităţii acordurilor privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, încheiate de către România cu statele membre ale Uniunii Europene, şi se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I", se arata intr-un decret (nr.799/2016) semnat de presedintele Iohannis si de premierul Ciolos. Presedintele a emis decretul la propunerea Guvernului, potrivit Hotărârii nr. E 104 din 10 august 2016.

Raiffeisen Bank a anuntat public ca Legea darii în plată incalca tratatul bilateral şi a ameninţat cu procese în tribunalele internaţionale. Trimisa in 17 august, notificarea Raiffeisen atrage atentia asupra incalcarii mai multor articole din Acordul bilateral. Acordul arata ca, daca nu are loc impacarea amiabila in 3 luni, se merge la o instanta neutra, stabilita de comun acord se apeleaza la justitia interna sau la ICSID. "De regula cam toate ajung la Tribunalul arbitral ICSID (International Centre for Settlement of Investment Disputes)", a spus pentru HotNews avocatul Vasile Deleanu, care reprezinta Romania in mai multe procese la ICSID.

Acest scenariu a mai fost invocat ca posibilitate, mai ales ca cei din Comisia Europeana recomandasera anularea acestor acorduri.

"In tratatele respective era prevazut de regula ICSID, iar Romania pierdea mereu. Acolo te duci ca sa fii pedepsit, ca sa fim mai expliciti. Evident, Raiffeisen se poate adresa altor curti internationale, Paris sau Stockholm, insa acolo si mizele financiare sunt altele. Acolo se dau termene de azi peste 5 ani, iar firma de avocatura te factureaza lunar. Adica te gandesti de doua ori daca sa te adresezi lor sau mai bine iti vezi de treaba. Mesajul dat de Guvern e clar: Nu mai iei tu, Raiffeisen, bani de la Romania cand vrei! Ca aceste procese te costa poate mai mult decat obtii la final", au spus pentru HotNews.ro surse apropiate discutiilor.

Pana acum, legea a starnit controverse aprinse, insa abia luna viitoare Curtea Constitutionala se va pronunta asupra exceptiilor ridicate de banci. Pana in acest moment sunt depuse la CCR peste 250 de sesizari din partea bancilor, care se opun modului de aplicare al legii.

Printre bancile cu cele mai multe sesizari se afla Raiffeisen, Bancpost, Banca Transilvania, Banca Romaneasca si OTP.

In unele dosare au fost ridicate exceptii de neconstitutionalitate cu privire la Legea darii in plata in ansamblu, insa majoritatea se refera la cateva articole precise. Printre cele mai contestate prevederi din lege se afla cea privind aplicarea legii atat asupra contractelor de credit aflate in derulare la momentul intrarii in vigoare a darii in plata, cat si asupra contractelor incheiate dupa aceasta data. Bancile ar putea invoca astfel elemente de neconstitutionalitate cu privire la un posibil efect retroactiv al legii, fapt interzis de Constitutie.

O alta prevedere contestata este cea prin care darea in plata devine posibila prin derogare de la dispozitiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.

Bancile au ridicat exceptii de neconstitutionalitate si cu privire la articolele care stabilesc pasii de urmat pentru deschiderea unei proceduri de dare in plata, precum si cu privire la criteriile de eligibilitate.

Pe site-ul ICSID sunt 13 cazuri cu Romania, 8 judecate si 5 in asteptare. Din cele 8, 7 sunt finalizate cu sume platite de Romania.