CCR dezbate marti sesizarile bancilor privind Legea darii in plata; au fost deschise peste 500 de dosare

de DP     HotNews.ro
Marţi, 11 octombrie 2016, 7:42 Economie | Finanţe & Bănci

Curtea Constitutionala discuta marti 33 de dosare in care bancile au ridicat exceptii de neconstitutionalitate cu privire la Legea darii in plata, din totalul de peste 500 de sesizari depuse de la intrarea in vigoare a actului., scrie News.ro.  In sedinta publica de marti va fi discutata Legea darii in plata, in urma sesizarilor bancilor asupra actului. Pe ordinea de zi figureaza 33 de dosare pe tema acestei legi, urmand sa fie audiati reprezentanti ai bancilor, care vor expune argumente in favoarea declararii unor prevederi din lege neconstitutionale.

Potrivit uzuantei, CCR ar putea conexa toate aceste dosare, avand in vedere ca se refera la aceeasi lege, iar criticile ridicate de avocatii bancilor sunt similare.

In total, peste 500 de sesizari au fost facute de reprezentantii bancilor la acest act normativ, urmand ca judecatorii Curtii sa decida daca marti vor prelua criticile ridicate in toate aceste cazuri sau le vor dezbate in separat.

Numarul sesizarilor s-a dublat in mai putin de o luna. La mijlocul lunii septembrie, existau aproximativ 250 de astfel de sesizari.

Avand in vedere numarul mare de dosare aflate pe masa Curtii Constitutionale cu privire la Legea darii in plata, este putin probabil ca judecatorii sa ia marti o decizie finala. Conform procedurilor, CCR poate solicita date suplimentare de la institutii ale statului sau de la petenti, in masura in care considera acest lucru necesar.

In unele dosare au fost ridicate exceptii de neconstitutionalitate cu privire la Legea darii in plata in ansamblu, insa majoritatea se refera la cateva articole precise. Printre cele mai contestate prevederi din lege se afla cea privind aplicarea legii atat asupra contractelor de credit aflate in derulare la momentul intrarii in vigoare a darii in plata, cat si asupra contractelor incheiate dupa aceasta data. Bancile ar putea invoca astfel elemente de neconstitutionalitate cu privire la un posibil efect retroactiv al legii, fapt interzis de Constitutie.

O alta prevedere contestata este cea prin care darea in plata devine posibila prin derogare de la dispozitiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.

Bancile au ridicat exceptii de neconstitutionalitate si cu privire la articolele care stabilesc pasii de urmat pentru deschiderea unei proceduri de dare in plata, precum si cu privire la criteriile de eligibilitate.

Nicio banca nu a ridicat insa critici de neconstitutionalitate cu privire la exceptarea programului "Prima Casa" din lege, asa cum avertizau initiatorii si sustinatorii legii ca se va intampla in cazul in care este introdusa o astfel de exceptie in text.

Banca Transilvania, una dintre bancile care au facut cele mai multe sesizari, a precizat, pentru News.ro, in luna august, ca a invocat exceptia de neconstitutionalitate in cadrul contestatiilor formulate in baza Legii nr. 77/2016.

"Am avut in vedere, in principal, principii constitutionale cunoscute si unanim acceptate precum neretroactivitatea legii civile si garantarea dreptului de proprietate privata, principii pe care, la o prima evaluare, le consideram incalcate de anumite prevederi ale legii. Cu toate acestea, subliniem faptul ca prevederile legale cu privire la care am invocat exceptia se bucura in continuare de prezumtia de legalitate, Curtea Constitutionala fiind singura institutie abilitata sa verifice concordanta legii cu Constitutia", a precizat banca, intr-un raspuns transmis la solicitarea News.ro.

Banca Transilvania a tinut sa mentioneze ca, "pana la o solutie a Curtii pe acest aspect, BT va continua sa respecte si sa aplice legea darii in plata".

Legea darii in plata a intrat in vigoare pe 13 mai.

Strict tehnic, cand titularul nu mai poate plati ratele, va trimite o notificare bancii prin care anunta ca vrea sa ii transmita dreptul de proprietate. Din acel moment, omul nu va mai fi dator bancii, iar banca nu va mai avea dreptul sa recupereze intreaga valoare a imprumutului oferit, ci ar ramane doar cu casa. Nu se va putea duce catre alte proprietati ale debitorului sau catre alte venituri ale acestuia.

Persoanele care vor putea beneficia de aceasta lege trebuie sa fie consumatori persoane fizice, cu credite imobiliare/ipotecare de maxim 250.000 de euro, inclusiv credite de nevoi personale cu ipoteca, conditia fiind ca finantarile sa fi fost contractate pentru achizitia, constructia, extinderea, modernizarea, amenajarea sau reabilitarea unui imobil cu destinatia de locuinta sau garantia sa include cel putin un imobil cu destinatia de locuinta.

De asemenea, legea se aplica si debitorilor care au fost deja executati silit de catre banci.

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu, declara, recent, ca un numar de 3.398 de debitori au depus 3.907 notificari catre 24 de banci dupa intrarea in vigoare a legii darii in plata, valoarea creditelor aferente fiind de 1,13 miliarde lei, ceea ce reprezinta 2% din valoarea totala a imprumuturilor ipotecare. In aproape doua treimi din cazuri - 64% -, valoarea creditului ramas de rambursat este mai mare decat valoarea garantiei.


Citeste mai multe despre   











[P] JYSK Romania plateste 15 lei / zi pentru tichetele de masa ale angajatilor sai

JYSK Romania, parte a grupului scandinav JYSK Nordic, unul dintre cei mai mari retaileri de mobilier si decoratiuni interioare din Europa, a majorat, incepand cu data de 1 decembrie 2016, valoarea tichetelor de masa acordate angajatilor sai. Astfel, valoarea nominala a unui tichet de masa a ajuns la 15 lei, suma maxima prevazuta de lege.
1562 vizualizari
  • +3 (3 voturi)    
    Dupa santaj ... (Marţi, 11 octombrie 2016, 9:22)

    Prea_Tarziu [utilizator]

    Dupa atitudinea de colonialist a domnului Gronningen la adresa statului Roman, Parlamentul ar trebui sa ii zdrobeasca pe bancheri.
    Apocalipsa predicata pare ca nu se intampla: 500 de dosare valide inseamna in total pe sistemul bancar romanesc max 50 mil de euro, raportat la jaful de 15 ani, e nimic! Bacherii ar trebui sa taca pentru ca scapa prea usor!
    Adevarul ca pe ei nu ii supara pierderea acestor 50 de mil de euro. Ii supara ca de acum inainte trebuie sa ofere cu adevarat un serviciu, ca nu mai pot jefui!
  • +2 (2 voturi)    
    Retroactivitate (Marţi, 11 octombrie 2016, 9:26)

    Calin123 [utilizator]

    Mie mi se pare foarte simplu. Atunci cand s-a acordat creditul banca a acceptat un anumit imobil ca si garantie si a considerat ca fiind suficient doar ca s-au gandit sa mai stipuleze in contract ca daca se intampla ca ei sa nu-si mai poata recupera suma sa-l urmareasca pe om si sa-i ia inclusiv hainele de pe el. In primul rand asta este un abuz!
    Eu daca imi depun bani la banca mi se garanteaza maxim 50.000 EUR (sau cat este acum suma) in cazul in care banca da faliment, nu? Eu nu pot sa urmaresc actionarii bancii pentru recuperarea prejudiciului si deci imi asum un risc. Banca ce face cand da credite, nu vrea sa-si asume niciun risc, doar profitul vrea sa si-l asume.
    Legea nu spune ca banca nu are voie sa ia imobilul ipotecat, legea spune doar ca banca nu are voie sa ia si altceva pe care nu a pus gaj in momentul acordarii creditului. Nu vad unde ar fi ceva incorect sau retroactiv?
    Plus ca evaluarile imobielor s-au facut cu evaluatori agreati de banca, deci despre ce discutam aici?
  • +1 (1 vot)    
    sa vedem... (Marţi, 11 octombrie 2016, 10:34)

    ..13 [utilizator]

    Se poate ca cineva de la HN sa faca un raport la ceea ce se discuta la CCR - este interesant rau de tot.

    Multumesc.


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi