"Credem ca noul guvern, care va intra in functie dupa alegerile din decembrie va fi mai restrictiv in 2017 pentru a putea mentine deficitul bugetar in conformitate cu criteriile de la Maastricht. Social-democratii (PSD) au repurtat o victorie rasunatoare in alegeri, obtinand aproape 46% din totalul voturilor. Liberalii au primit si ei in jur de 20%, in vreme ce celelalte formatiuni care au castigat mandate in Parlament sunt: Uniunea Salvati Romania (~ 9%), etnicii maghiari (~ 7%) si Partidul Miscarea Populara (~ 5%), condus de fostul presedinte Traian Basescu. In aceste conditii, PSD, impreuna cu aliatul lor ALDE (care a primit doar 5,6%), si sustinut de minoritatile etnice (altele decat maghiarii), pot construi cu usurinta o majoritate", se arata intr-o analiza postata de analistii Erste Group.
Ce se mai arata in document:
- Deficitul bugetar pentru 2017 este estimat la 3% din PIB, dar urmatorul guvern ar trebui sa ia masuri pentru a mentine deficitul sub control. Cu Romania una dintre cele mai sarace tari din Uniunea Europeana din punct de vedere a colectarii de impozite, balanta riscurilor este in cea mai mare parte inclinata spre absenta unor masuri corective adecvate. Datoria publica ar putea continua sa creasca si este proiectata la 41,8% din PIB la sfarsitul anului 2017, de la 38,4% in 2015.
- Economia romaneasca a pierdut viteza in al treilea trimestru (4,4% y / y), dupa ce cresterea PIB a avut cea mai rapida viteza in trimestrul anterior (6% y / y). Structura PIB a relevat faptul ca incetinirea a fost determinata in principal de decelerarea brusca a investitiilor, in timp ce consumul privat a crescut intr-un ritm mai lent.
- Vedem economia romaneasca in crestere cu 4,5% in acest an, iar pentru 2017 estimam o crestere de 3,2%. Consumul privat este de asteptat sa ramana factorul cheie al cresterii din 2017, sustinut de cresterile salariale solide si de imbunatatirea conditiilor de pe piata muncii. Politica fiscala ar putea sa nu mai contribuie substantial la cresterea economica de anul viitor, in timp ce riscurile externe care provin dintr-o serie de incertitudini (Brexit, evolutiile politice din Turcia, etc.) ar putea, de asemenea,pune presiune asupra cresterii economice.
- In scenariul nostru de baza, estimam pe o inflatie anuala de -0.6% in decembrie 2016, urmata de o revenire moderata in primuyl trimestru din 2017 din cauza unui efect de baza, urmand ca anul 2017 sa se incheie cu o inflatie de 1,7%.
- Ne mentinem punctul nostru de vedere ca BNR va lasa neatinsa dobanda cheie in 2017, deoarece inflatia va fi deasupra intervalului de variatie (1,5-3,5%). BNR ar putea decide sa reduca coridorul simetric al ratelor dobanzilor la acilitatea de depozit si facilitatea de creditare la 100 bp (din 125bp curenta), pastrand in acelasi timp rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si euro la 8% si respectiv 10%.
- Perechea eur/Ron s-a tranzactionat peste nivelul de 4.50 unitati in cea mai mare parte din ultimele doua luni, moneda nationala aratand semne de slabiciune impotriva monedei unice europene. Vedem leul romanesc situandu-se intr-un interval ingust de 4,40-4,60 in anul urmator, dar nu excludem complet crize suplimentare de volatilitate, determinata in mare masura de turbulente externe (de la Brexit la evolutiile politice din Franta si Germania). Vedem EUR/RON in medie la 4,51 in 2017.
0
0
