Lazea, BNR: Din punct de vedere social, programul "Prima casa"a avut un rol modest. Ce crede economistul sef al Bancii Nationale despre cultura financiara a romanilor, gradul lor de saracie sau despre carentele bancilor in pregatirea personalului

de DP     HotNews.ro
Miercuri, 9 august 2017, 15:13 Economie | Finanţe & Bănci

Valentin Lazea
Foto: Hotnews
"O fortare a cresterii PIB prin accelerarea creditarii este o strategie care, in cazul Romaniei, are rezultate modeste si reversibile in timp", scrie economistul sef al BNR, Valentin Lazea, intr-un studiu publicat marti, cu titlul "Intermedierea financiară: probleme și posibile soluții" in care face o atenta si nu mai putin interesanta analiza a activitatii bancilor romanesti. Lazea abordeaza in lucrare problema culturii financiare a romanilor, a gradului de saracie a acestora, dar si utilitatea sociala a programului Prima Casa (despre care spune ca din punct de vedere social, a avut un rol modest) sau despre carentele bancilor in pregatirea personalului propriu.

Cateva  dintre consideratiile lui Valentin Lazea:

  • Tarile care au un sistem financiar dominat de banci se inregistreaza cresteri mai mici pe termen lung, chiar si dupa ce se controleaza pentru alti factori specifici. Oferta de creditare bancara este mai volatila decat alte surse de finantare (cum ar fi din piata de capital), amplificand instabilitatea financiara si economica. Din punctul de vedere al statului, o economie care se finanteaza preponderent prin intermediul sectorului bancar prezinta pasive contingente (contingent liabilities) mai mari decat o economie care se finanteaza preponderent prin intermediul sectorului bursier. Astfel, in caz de faliment al bancilor, statul reprezinta intotdeauna imprumutatorul de ultima instanta care vine sa acopere eventualele pierderi ale sistemului, chiar daca acest risc s-a diminuat odata cu aparitia procedurii de bail in si a cadrului de rezolutie bancara. Prin contrast, un crash bursier nu prezinta pasive contingente pentru stat, in cazul respectiv riscul fiind in intregime asumat si suportat de catre investitorii pe bursa.  
Despre saracia absoluta si relativa a familiilor de romani
  • Inegalitatea mare a veniturilor populatiei conduce, la randul sau, la o bancabilitate redusa a acesteia.
  • Din intreaga populatie cu venituri salariale, totalizand aproape 6 milioane de persoane, doar o mica parte a luat credit de la banci. Dintre cei aflati in prima decila dupa venituri (veniturile cele mai mici), doar 12% au credite bancare, iar dintre cei aflati in ultima decila (veniturile cele mai mari) doar 27% au credite bancare. Dintre cei aflati in celelalte decile, doar 14-25% au credite bancare. De altfel, nivelul intermedierii sectorului populatiei, analizat doar din punct de vedere al indicatorului credit in PIB este unul redus. La o prima evaluare acest lucru ar arata un potential important de creditare a populatiei.
  • Analiza trebuie sa ia in calcul, insa, si urmatoarele aspecte: (i) nivelul indatorarii relativ la gradul de inzestrare cu active sau relativ la avutia neta a populatiei este similar mediei UE; (ii) viteza de crestere a creditului si volumul creditului nou, in special in cazul creditarii ipotecare, sunt in prezent peste valorile de semnal privind o posibila crestere excesiva a creditarii (creditele acordate in aceasta perioada avand o probabilitate mare de generare de neperformanta); (iii) gradul de indatorare aferent creditului nou este in crestere.
  • Astfel, in conditiile in care rata dobanzii este la un nivel minim, iar evolutiile macroeconomice viitoare au un grad ridicat de incertitudine datorita conduitei politicii fiscale si a celei a veniturilor, este posibil ca o continuare a acestei tendinte de crestere a creditului acordat populatiei sa rezulte in acumularea de vulnerabilitati importante la nivelul sectorului bancar.
  • In concluzie, accelerarea creditarii catre sectorul populatiei, chiar in contextul unui potential important de creditare, date fiind riscurile in crestere dinspre acest segment al pietei creditului, nu este oportuna in prezent, putand rezulta in efecte negative pe termen lung asupra cresterii economice.
  • Intre cauzele pentru care doar o mica parte a populatiei cu venituri salariale imprumuta de la banci se pot include acele cauze care determina ca doar 60% din populatia adulta a Romaniei sa aiba un cont bancar, comparativ cu 95% media la nivel european. Conform Global Findex, principalele cauze sunt gradul inalt de indatorare (pentru gospodariile cu venituri mici), gradul redus de educatie financiara, care face ca perceptia sa fie aceea ca gospodariile nu au nevoie de un cont bancar (mai ales pentru clasele mici de venituri), lipsa increderii in sistemul bancar, costurile ridicate ale creditarii.
Despre incultura financiara a publicului bancar
  • Un studiu realizat de agentia de rating Standard&Poor`s a reliefat ca, in materie de educatie financiara a populatiei, Romania se situa pe locul 124 din 143 de state analizate, la egalitate cu tari precum Honduras, Sudan sau Uzbekistan. Doar 21% dintre romani au o educatie financiara si doar 15% economisesc sau investesc pentru a-si asigura o pensie suplimentara. La acesta se adauga experienta anilor 2007-2008, cand multi s-au indatorat pe termen lung, eventual in valuta si/sau la dobanzi variabile, constatand abia mai tarziu ca au dificultati mari in a rambursa creditele. A rezultat o reticenta crescuta in a apela la credite bancare, chiar si din partea publicului potential bancabil.
  • Eforturile singulare ale Bancii Nationale a Romaniei, in sensul educarii financiare a publicului larg prin initiative precum materia optionala de Educatie financiara (clasele III-IV), programele "Portile deschise ale BNR", "Academica" etc. s-au dovedit insuficiente fata de nevoile de informare ale cetatenilor.
  • De abia in ultimii ani o parte din bancile comerciale au inteles importanta implicarii lor in educatia financiara a publicului, incepand sa aloce resurse materiale si umane acestui proces.
Despre carentele bancilor in pregatirea personalului
  • In ultimii ani, bancile comerciale au operat reduceri masive de costuri la nivelul personalului bancar. Nu numai ca numarul acestuia a scazut, dar si salariul mediu net a cunoscut o crestere lenta, de circa 13% cumulat in perioada decembrie 2007 - martie 2017.
  • Economiile astfel rezultate au permis reincadrarea sistemului bancar in sfera profitabilitatii, dar cu pretul unui personal supraincarcat si, adesea, demotivat.La aceasta trebuie adaugate si taierile de fonduri operate de cele mai multe banci comerciale pentru activitatea de formare profesionala.
  • Spre exemplu, numarul total al cursantilor pregatiti prin Institutul Bancar Roman (ai carui principali beneficiari sunt bancile comerciale) a scazut drastic in perioada 2009-2013 si a cunoscut un usor reviriment incepand cu 2013, dar inca nu a ajuns la nivelul din 2007-2008 .
Despre darea in plata si conversia creditelor CHF
  • Aceste legi genereaza in prezent un risc sistemic moderat si in scadere, pe fondul deciziilor Curtii Constitutionale. In contextul in care Curtea Constitutionala a declarat ca neconstitutionale: (i) unele prevederi ale Legii darii in plata (26 octombrie 2016), precum si (ii) Legea privind conversia creditelor in franci elvetieni (7 februarie 2017), aria de aplicabilitate si efectele acestora asupra profitabilitatii sectorului bancar s-au diminuat considerabil.
  • Ca urmare, apelul la restructurare sau la conversii ale creditelor debitorilor cu probleme a devenit o solutie preferabila si mai rapida pentru debitorii vizati de cele doua legi, fiind stimulata astfel negocierea bilaterala intre banci si debitori. BNR a promovat permanent ideea de negociere bilaterala intre debitori si banci. Legea privind darea in plata Referitor la darea in plata, mentionam faptul ca Parlamentul a adoptat Legea nr. 77/2016 privind darea in plata, ce permitea stingerea obligatiilor consumatorului prin transferarea catre creditor a bunului imobiliar cu care s-a garantat finantarea. Legea a fost aprobata de Parlament in decembrie 2015, dar a fost trimisa spre reexaminare de catre Presedintie. Ulterior dezbaterilor si negocierilor, legea a fost adoptata, a intrat in vigoare in mai 2016 si a vizat consumatorii avand credite cu o valoare la acordare inferioara pragului de 250 000 euro si garantate cu imobile.
  •  Curtea Constitutionala a fost sesizata asupra unor prevederi, iar decizia acesteia din 26 octombrie 2016 limiteaza aria de aplicare a legii, in spiritul punctelor de vedere sustinute de BNR. In urma deciziei Curtii Constitutionale, posibilitatea de a da in plata nu mai este extinsa la nivelul tuturor creditelor eligibile garantate cu imobile, ci doar la nivelul creditelor debitorilor pentru care instanta judecatoreasca considera ca se indeplinesc conditiile impreviziunii. Recunoasterea pierderilor de catre banci se va realiza treptat, incepand cu anul 2017, pe masura ce instantele judecatoresti se vor pronunta in cazul fiecarui contract de credit pentru care au fost primite notificari.
  • Solvabilitatea bancilor va fi afectata gradual.
  • Legea a avut insa un efect notabil pe parcursul anului 2016, avansul mediu pentru creditele ipotecare noi, altele decat cele acordate prin programul ¬Prima casa¬, majorandu-se la 25% (de la 20% pentru creditele noi din anul 2015). Pana in prezent s-a inregistrat un numar de 6 966 de notificari pentru darea in plata (27 februarie 2017, Grafic 20) la 25 de banci. Valoarea creditelor notificate cuantifica 2 miliarde lei. Apelul la darea in plata s-a realizat cu precadere pentru creditele in valuta (93%), iar 41% dintre solicitarile de dare in plata sunt asociate creditelor in CHF (Grafic 21). Creditele notificate sunt dominant neperformante, dar pentru 38% dintre cereri exista intarzieri sub 90 de zile. De regula, debitorii notifica un singur credit, dar 755 de debitori au solicitat darea in plata pentru mai multe credite. Creditele date in plata prezinta cu precadere un LTV supraunitar. Finalizarea procesului de dare in plata va fi indelungat: numarul cererilor contestate reprezinta 68% din total (4 711 de cereri).
  • Doar pentru 25 dintre cereri exista hotarare prin care se autentifica faptul ca notificarea nu indeplineste conditiile din lege. Ulterior deciziei Curtii Constitutionale, apelul la darea in plata a continuat, dar mai temperat, fiind inregistrate 1 110 notificari. De mentionat este faptul ca o crestere a numarului de notificari in a doua parte a lunii februarie 2017 s-a datorat includerii unor cereri primite anterior de o banca, dar neraportate la BNR pana la acea data. Legea privind conversia creditelor in franci elvetieni la curs istoric Debitorii indatorati in CHF au fost specific vizati de Legea privind conversia creditelor in franci elvetieni la curs istoric.
  • Aceasta lege completeaza Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori si a fost adoptata de Parlament in octombrie 2016. Legea a fost contestata de Guvern la Curtea Constitutionala, iar in luna februarie 2017 a fost declarata neconstitutionala, decizia CCR invocand nerespectarea principiului bicameralitatii. Soldul creditelor denominate in CHF acordate populatiei si companiilor nefinanciare a continuat sa se reduca, ajungand la 5,4 miliarde lei in luna martie 2017 (fata de 10 miliarde lei in luna decembrie 2014
  • Creditele in franci elvetieni sunt directionate preponderent catre populatie (98%, respectiv 5,3 miliarde lei). Numarul debitorilor persoane fizice cu credite denominate in franci elvetieni ¬ care sunt direct vizati de legea privind conversia creditelor ¬ s-a redus la 37 907 in luna martie 2017, de la 38 519 in luna decembrie 2016 si 74 849 la finalul anului 2014 (Grafic 23). In plus, la sfarsitul lunii martie 2017, bancile aveau in bilant 12 252 credite ipotecare si 12 458 credite de consum garantate cu ipoteci, denominate in CHF.
  • De mentionat este faptul ca obiectul legii conversiei creditelor in CHF la curs istoric viza inclusiv debitorii care apelasera deja la masuri de conversie.
  • Eforturile bilaterale de negociere intre debitorii indatorati in franci elvetieni si creditori s-au concretizat in acceptarea a 37 586 de cereri de modificare (conversia a 24 894 de credite si restructurarea altor 12 692) depuse in perioada ianuarie 2015 ¬ aprilie 2017, gradul de solutionare fiind de 62,4%. Gradul de solutionare in cazul cererilor debitorilor de conversie a creditelor a fost mai ridicat (78,6%), ceea ce releva eforturile bancilor in sensul negocierilor individuale. Este de asteptat ca in perioada urmatoare eficienta solutionarii prin conversii sa creasca in contextul deciziei Curtii Constitutionale, care ar putea contribui la cresterea proportiei solicitarilor in care ambele parti actioneaza cu pragmatism in scopul identificarii de solutii viabile.
Despre PRIMA CASA
  • Din punct de vedere social, programul "Prima casa"a avut un rol modest.
  •  Astfel, analiza caracteristicilor debitorilor dupa venit arata insa o utilizare limitata a programului de catre debitorii cu venituri reduse, similara situatiei existente in cazul creditelor standard. Singurul aspect social pe care acest program il asigura este un acces mai mare al persoanelor tinere la achizitionarea unei locuinte, ponderea debitorilor cu varste de pana in 35 de ani fiind mai mare in acest caz.
  •  Un alt aspect important al caracterului social al creditarii oferite prin acest program este costul relativ scazut care este asigurat, pe de o parte, prin nivelul redus al ratei dobanzii si, pe de alta parte, prin exceptarea acestor credite de la cerintele privind nivelul minim al avansului (respectiv al indicatorului credit/garantie, LTV).
  • Analiza valorii creditelor contractate arata, insa, o crestere a ponderii debitorilor care contracteaza credite prin acest program la o valoare a indicatorului LTV mult inferioara (si deci care au capacitatea platii unui avans la credit semnificativ mai mare decat cel minim solicitat de program). In aceste conditii, programul nu reprezinta decat o forma de transfer a unor sume de bani de la buget catre sectorul privat si nu o forma de crestere a accesabilitatii persoanelor fizice la obtinerea de credite in vederea achizitionarii unei locuinte.
  •  Creditele acordate prin acest program reprezinta o pondere importanta a fluxului nou de credite. In prezent, creditele acordate prin programul "Prima casa" totalizeaza 33 de miliarde lei, echivalent cu 4,5% din PIB, septembrie 2016, pentru anul 2017 volumul de credite nou-acordate, conform plafonului de garantii aprobat, este de 5 miliarde de lei.
  • Continuarea acestui program, in conditiile in care activitatea pietei creditului s-a reluat (si chiar se apropie de o evolutie care ar putea pune probleme din punct de vedere al stabilitatii financiare), ridica probleme privind eficienta efortului bugetar.
  • Mai mult, poate produce distorsiuni in mecanismul de piata, bancile nefiind impulsionate in dezvoltarea de produse de creditare ipotecara cu risc redus in conditiile existentei acestui program care asigura un cost semnificativ mai mic datorita garantiei de 50% oferite de catre stat. Riscurile la adresa stabilitatii financiare, generate de programul "Prima casa", pe langa caracterul sistemic al acestuia (in prezent acesta reprezinta o treime din creditarea acordata populatiei), sunt determinate de contributia acestuia la cresterea interdependentelor dintre sectorul bancar si cel de stat si a celor dintre ciclul de credit si cel al preturilor imobiliare (inclusiv la nivel regional), precum si de cresterea gradului de indatorare (valoarea mediana a indicatorului pentru aceste credite era de 47%, octombrie 2017).
  • In plus, asimetria pronuntata a indatorarii (persoanele cu venituri scazute si care sunt cel mai probabil si mai expuse unui soc de venit in cazul unei evolutii economice adverse au si gradele cele mai mari de indatorare) si senzitivitatea ridicata a gradului de indatorare la o posibila modificare viitoare a ratei dobanzii (o crestere cu 2 puncte procentuale a ratei dobanzii determina un avans al gradului de indatorare cu peste 10 puncte procentuale) contribuie la o crestere a riscului de credit al acestor expuneri.
  • Rata de neperformanta a acestor credite este una extrem de scazuta, dar in evaluarea riscurilor trebuie sa se aiba in vedere ca aceste credite nu au parcurs un ciclu complet de credit.
  • In plus, creditele acordate prin programul "Prima casa" ingreuneaza procesul de executare silita. Astfel, conform legislatiei, creditele acordate prin acest program guvernamental sunt garantate cu o ipoteca legala de gradul I, constituita in proportie de 50% in favoarea institutiei de credit finantatoare si de 50% in favoarea statului roman, reprezentat de Ministerul Finantelor Publice.
  • In cazul in care debitorul unui credit acordat prin programul "Prima casa" nu isi onoreaza obligatiile de plata, spre deosebire de un credit care nu este acordat prin acest program, banca nu are dreptul sa initieze direct procedurile de executare a garantiei ipotecare, trebuind sa solicite ANAF derularea procedurii de executare. In plus, programul are potentialul de a genera un risc legal in cazul includerii acestor creante in portofoliul afectat garantarii unei emisiuni de obligatiuni ipotecare.
  •  Astfel, in situatia in care institutia de credit emitenta ar intampina dificultati severe de natura sa conduca la segregarea portofoliului de creante afectat garantarii emisiunii de restul patrimoniului emitentului si la plasarea acestuia sub administrarea unui administrator de portofoliu care trebuie sa asigure valorificarea acestuia spre satisfacerea intereselor investitorilor in respectivele obligatiuni, valorificarea creantelor care nu mai sunt onorate de debitori, prin executarea silita a imobilelor ipotecate, nu este sub controlul administratorului de portofoliu, ci sub controlul ANAF.

Citeste alaturat sau pe site-un BNR studiul economistului sef al Bancii Centrale a Romaniei.

documente
(9 Aug 2017) PDF, 1MB


Citeste mai multe despre   










1615 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică