In primele 7 luni din acest an, contul curent al balantei de plati a inregistrat un deficit de 4,19 miliarde euro (anul trecut, dupa primele 9 luni era de 2,88 miliarde euro), potrivit datelor publicate luni de Banca Nationala. Balanta bunurilor a avut un deficit mai mare cu 1,7 miliarde euro, in timp ce balanta serviciilor a inregistrat un excedent mai mare cu 42 milioane euro. Practic, transporturile si IT-ul au fost sectoarele care au adus valuta, in timp ce importurile de bunuri pun presiune serioasa pe curs.
Investitiile directe ale nerezidentilore in Romania au insumat 3,35 miliarde euro, din care participatiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au insumat 3,23 miliarde euro, iar creditele intragrup au inregistrat valoarea neta de 114 milioane euro.
Depozitele pe termen lung ale nerezidentilor au scazut si ele cu peste un miliard de lei de la inceputul acestui an (fata de soldul primelor 9 luni din anul trecut).
In perioada ianuarie - septembrie 2017, datoria externa totala a crescut cu 294 milioane euro. In structura:
- datoria externa pe termen lung a insumat 68,96 miliarde euro la 30 septembrie 2017 (74,0% din totalul datoriei externe), in scadere cu 1,0% fata de 31 decembrie 2016;
- datoria externa pe termen scurt a inregistrat la 30 septembrie 2017 nivelul de 24,23 miliarde euro (26,0% din totalul datoriei externe), in crestere cu 4,2% fata de 31 decembrie 2016.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 22,6% in perioada ianuarie - septembrie 2017, comparativ cu 30,0% in anul 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri si servicii la 30 septembrie 2017 a fost de 5,6 luni, fata de 6,3 luni la 31 decembrie 2016.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculata la valoarea reziduala, cu rezervele valutare la BNR la 30 septembrie 2017 a fost de 89,5%, comparativ cu 90,5% la 31 decembrie 2016.
"Nu sunt cifre mari, dar aceasta tendinta este asociata cu situatia balantei de plati. Si, fata de polonezi si fata de unguri,Romania are o deteriorare a balantei de plati. Avem importuri mai mari decat exporturile, iar viteza de crestere a importurilor o depaseste pe cea a exporturilor. Se contureaza o problema, chiar daca acest deficit e partial acoperit de intrari de capital si de fonduri europene. Ungurii sunt aproximativ pe echilibru cu balanta de plati, iar cehii sunt pe excedent", a explicat joi Guvernatorul BNR Mugur Isarescu la prezentarea Raportului trimestrial privind inflatia.
Ce spune Raportul privind inflatia despre cursul leului:
- Cursul de schimb leu/euro a continuat să manifeste o tendință generală de creștere în primele 2 luni ale trimestrului III, iar în septembrie a rămas cvasistabil la valori apropiate de vârful ultimilor 5 ani.
- Comportamentul său, parțial decorelat de cel al ratelor de schimb ale principalelor monede din regiune, a reflectat cu precădere modificarea de percepție a investitorilor asupra riscului asociat economiei și pieței financiare locale, dar și fluctuațiile apetitului global pentru risc.
- Raportul leu/euro a consemnat o nouă creștere rapidă în primele zile ale lunii iulie. Ascensiunea – opusă evoluției ratelor de schimb ale celorlalte monede din regiune – s-a produs în contextul anunțării și discutării în spațiul public a unor noi măsuri și inițiative legislative în sfera taxării și impozitării, de natură să afecteze percepția de risc a investitorilor. Mișcarea s-a corectat în a doua decadă a lunii, rata de schimb rămânând apoi stabilă până la finele acesteia, în condițiile unei creșteri a apetitului global pentru risc, pe fondul revizuirii așteptărilor investitorilor privind ritmul întăririi politicii monetare de către băncile centrale majore, ca urmare a semnalelor transmise și deciziilor adoptate în această lună de către BCE și Fed.
- În raport cu dolarul SUA, leul a consemnat însă o apreciere semnificativă, dată fiind prelungirea tendinței relativ alerte de întărire a monedei euro față de dolarul SUA, care s-a amorsat la finele lunii anterioare.
- Cursul de schimb leu/euro s-a reînscris la începutul lunii august și s-a menținut pe parcursul acesteia pe o traiectorie ascendentă relativ accentuată. Mișcarea s-a sincronizat doar în prima parte a perioadei cu cea a ratelor de schimb ale celorlalte monede din regiune, fiind antrenată de deteriorarea apetitului global pentru risc, sub impactul escaladării tensiunilor din zona Peninsulei Coreene și al creșterii incertitudinii privind politicile economice ale SUA. Ulterior, ea a reflectat îngrijorarea crescută a investitorilor financiari legată de perspectiva conduitei politicii fiscale și de natura măsurilor fiscale corective avansate și discutate inclusiv în contextul preconizatei rectificări bugetare, dar și de accentuarea trendului de înrăutățire a soldului balanței bunurilor și serviciilor și a celui al contului curent.
- Raportul leu/euro a urcat și apoi s-a plafonat în septembrie pe un palier aflat în proximitatea nivelului maxim al ultimilor 5 an. Pe piața valutară interbancară toate acestea s-au concretizat într-o readâncire progresivă în teritoriul negativ a soldului tranzacțiilor nerezidenților în august și septembrie, după ce în prima lună a trimestrului III el înregistrase o relativă diminuare. Evoluția a fost doar parțial contrabalansată de creșterea ofertei nete de valută a rezidenților, condiții în care, pe ansamblul perioadei, deficitul total al pieței s-a situat deasupra celui din trimestrul anterior și pe un palier ridicat din perspectiva ultimilor ani.
- Pe ansamblul trimestrului III, leul s-a depreciat în raport cu euro cu 0,6 la sută în termeni nominali și s-a apreciat cu 0,04 la sută în termeni reali; față de dolarul SUA, acesta s-a apreciat cu 5,5 la sută în termeni nominali și cu 6,1 la sută în termeni reali, în condițiile în care valoarea monedei americane a scăzut abrupt în raport cu euro. Din perspectiva variației anuale medii a cursului de schimb consemnate în trimestrul III, leul și-a majorat deprecierea nominală față de euro și a consemnat prima apreciere în termeni nominali din ultimele 5 trimestre față de dolarul SUA.
0
3
