Documentar HotNews.ro

Cum s-a razgindit guvernul la trei decizii economice majore: pensii, taxa auto si largirea bazei de impunere la contributiile de pensie

de Laura Radulescu     HotNews.ro
Joi, 21 februarie 2008, 16:50 Economie | Finanţe & Bănci

Episodul din 20 februarie, cind guvernul a cedat in fata presiunilor publice in chestiunea contributiilor de pensii aplicate diferitelor tipuri de venituri nu este singular. Iata citeva momente similare in care executivul a renuntat la propriile politici: majorarea pensiilor din noiembrie 2007 si 2008  la presiunea PSD, stabilirea veniturilor la care se aplica contributia pentru pensii dupa presiunea publica si schimbarea repetata a taxei auto dupa protestele partidelor, ale ONG-urilor si o campanie declansata de presa.


Sectorul pensiilor, atit la capitolul majorare cit si la capitolul aplicarii contributiei pentru sistemul public de pensii, a fost unul dintre cele mai sensibile pentru actualul executiv, care s-a razgindit de trei ori in ultimul an si a acceptat alte variante decit cele promovate prin propria viziune. Daca privim si amploarea evenimentelor legate de taxa de prima inmatriculare, putem spune ca la capitolul taxe, contributii si politici salariale actualul guvern a reusit doar sa isi impuna cota unica, in 2005, de altfel unul dintre cele mai atragatoare elemente din platforma electorala a actualului guvern.

Iata un scurt istoric al razgandirilor guvernului Tariceanu:

1. Majorarea pensiilor din sistemul public

Partidul Social Democrat a initiat in vara anului trecut un proiect legislativ privind majorarea pensiilor din sistemul public incepind cu luna septembrie, prin cresterea punctului de pensie de la 31% la 45% din salariul mediu brut. Guvernul a combatut proiectul PSD si a folosit articolul 138 din Constitutie, in argumentatia trimisa Parlamentului si semnata de Tariceanu, potrivit caruia orice majorare a cheltuielilor publice trebuie sa aiba la baza si sursa de finantare.

Amenintarile cu motiunea de cenzura din partea PSD nu au intirziat sa apara, asa ca dupa afirmatii de genul "PSD vrea sa castige capital politic prin initiativa de majorare a pensiilor" sau "Promisiunile politicienilor catre pensionari sunt demagogice", Tariceanu accepta sa se intilneasca in iunie cu liderul PSD, Mircea Geoana.

Pentru a nu pierde din electorat, Tariceanu declara public dupa intilnire ca nu s-a inteles cu PSD si ca lasa legea la mina legiuitorului, respectiv a Parlamentului. Intelegrea a fost parafata insa in discutia de la Palatul Victoria, in conditiile in care la doua zile, in dezbaterile in Comisia pentru Munca din Camera Deputatilor, reprezentantii guvernului anunta ca s-au inteles cu PSD si ca punctul de pensie va creste 37,5% de la 1 ianuarie 2008 si la 45%, asa cum ceruse initial PSD, de la 1 ianuarie 2009.

Ba mai mult, dupa ce ii trimisese atit pe ministrul finantelor, Varujan Vosganian, cit si pe cel al muncii, Paul Pacuraru, in razboiul combaterii proiectului PSD, Tariceanu le solicita acelorasi ministri sa gaseasca surse de finantare pentru majorarea convenita cu social-democratii. De fapt, prezentare surselor de finantare ii erau necesare lui Tariceanu in alt razboi, in cel inceput cu presedintele Basescu care anuntase ca nu promulga legea de majorare a pensiilor pe motiv ca nu este sustenabila.

"Cei care spun ca majorarea pensiilor nu este sustenabila nu cunosc economie si nu cunosc realitatile economiei romanesti", sustinea Tariceanu, dupa ce Vosganian si Pacuraru ii prezentasera premierului sursa de finantare: largirea bazei de impunere a contributiilor de pensii de la salariul brut la venit brut.

Al doilea episod al cedarii actualului guvern in fata PSD s-a consumat tot in sectorul majorarii pensiilor. Multumiti de reusita primelor presiuni,  - deputatul PSD, Marian Sarbu, declara: Ce importanta are ca am santajat guvernul? Recunosc ca l-am impus guvernului" - social-democratii incearca din nou sa castige de partea lor pensionarii si cer guvernului majorarea punctului de pensie la 37,5% din salariul mediu pe economie nu de la 1 ianuarie 2008 ci de la 1 noiembrie 2007.

Din nou, reprezentantii executivului se opun si afirma ca devansarea majorarii pensiilor este imposibila. "Majorarea pensiilor de la 1 noiembrie ar insemna o crestere a cheltuielilor in bugetul de asigurari sociale de 7,5%, bani de care bugetul nu dispune pentru acest an. In opinia mea, nu se poate guverna prin licitatie de la o luna la alta",  declara in septembrie ministrul muncii, Paul Pacuraru.

De aceasta data, PSD trece la fapte si depune in 3 octombrie motiune de cenzura. Speriat, Tariceanu anunta in discursul din Parlament cu ocazia motiunii de cenzura ca va majora pensiile de la 1 noiembrie. In aceeasi zi, desi declarase public ca nu este de acord, Pacuraru il sustine pe seful sau si spune: "Vor incepe consultari pe tema pensiilor, dar asta nu inseamna ca guvernul a gasit bani. Trebuie foarte mare precautie atunci cand vorbim de problemele pensionarilor".

Pentru a fi siguri ca au convins electoratul de statornicia lor in ideile de dreapta, liberalii il trimit pe acelasi Pacuraru in fata opiniei publice si il mandateaza sa anunte ca majorarea de la 1 noiembrie era oricum pregatita de executiv. "Guvernul nu a anuntat, pana in ziua dezbaterii motiunii de cenzura, ca va majora pensiile de la 1 noiembrie, in loc de 1 ianuarie, pentru a nu influenta PSD sa isi retraga motiunea. PNL nu vroia sa arate ca cedeaza santajului politic, dupa ce Mircea Geoana a cerut ca majorarea pensiilor sa se faca de la 1 noiembrie", a spus Pacuraru.

Si de aceasta data au fost gasite repede sursele de finantare: excedentul bugetului de pensii de 1,1 miliarde lei (300 milioane euro). Motiunea de cenzura depusa de PSD a fost respinsa, obtinand 220 de voturi, cu 12 mai putin decat ar fi fost necesare ca aceasta sa treaca.

2. Largirea bazei de impunere a contributiei de pensii

O alta modificare adusa legii 19 din 2000 privind sistemul public de pensii, pe linga majorarile punctului de pensie, a fost cea decisa de executiv in noiembrie 2007 referitoare la largirea bazei de impunere a contributiei de pensii atit pentru angajator cit si pentru angajat.

Astfel, baza de calcul a contributiei de asigurari sociale pentru angajatori a fost stabilita ca fiind suma veniturilor care constituie baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale. Potrivit legislatiei din trecut, baza de calcul a contributiei sociale platite de catre angajator nu putea fi mai mare decat produsul dintre numarul mediu al asiguratilor din luna pentru care se calculeaza contributia si valoarea corespunzatoare a cinci salarii medii brute.

Baza de calcul a contributiilor sociale datorate de angajati a fost stabilita la nivelul tuturor veniturilor brute, realizate lunar. Astfel, daca in prevederile anterioare, baza de calcul pentru contributiile sociale era salariul de baza plus sporurile cu caracter permanent, noile prevederi au extins la toate veniturile brute realizate, adaugandu-se la salariu sumele din prime sau stimulente.

Noile prevederi intrau in vigoare la 1 ianuarie 2008, asa ca detalierea sintagmei venit brut urma a fi stabilita ulterior. Ca urmare, ministrul muncii a emis in 8 februarie ordinul prin care detalia veniturile la care se aplica contributia de pensii.

Desi initial ordinul a trecut neobservat, dupa o saptamina de la publicarea in Monitorul Oficial, prevederile ordinului au facut obiectul unor dezbateri publice la televiziuni si in presa. Miercuri, 20 februarie, in ziua sedintei de guvern, Paul Pacuraru iese public, dupa ce in dimineata aceleasi zile Ministerul Muncii emite un comunicat de presa, si incearca sa linisteasca opinia publica si sa explice ca nu este nimic nou si ca actul normativ nu a facut altceva decit sa detalieze tipuri de venituri.

Din nou ideea razgindirii cucereste guvernul Tariceanu si acelasi Pacuraru anunta, in seara aceleiasi zile, ca va emite un nou ordin prin care va elimina de la impunere veniturile considerate a fi "controversate".

3. Schimbarea taxei auto

Dupa un an intreg de dezbateri si controverse pe tema noii taxe auto, dupa declansarea procedurii de infringement de catre Comisia Europeana, executivul decide, in ianuarie 2008, sa schiteze o varianta de calcul a taxei in concordanta, potrivit declaratiilor oficialilor romani, cu cerintele europene.

De data aceasta, a venit randul ministrului finantelor, Varujan Vosganian, sa fie emblema indeciziei si nehotararii executivului. Astfel, dupa un an taxa de prima inmatriculare se transforma din taxa fiscala in taxa de mediu, iar veniturile incasate trec de la bugetul de stat la fondul de mediu. Dupa o saptamina de la prezentarea publica a proiectului de act normativ, Vosganian anunta ca proiectul nu va fi aprobat in sedinta de guvern pe motiv ca urmeaza sa fie discutat cu partidele politice. Anuntul a fost facut dupa ce liderii UDMR au declarat ca ei nu sunt de acord cu noua formula a taxei si cer discutii cu PNL.

Taxa auto a facut obiectul si unei campanii derulate de o televiziune, in urma careia au fost strinse peste o suta de mii de semnaturi pentru depunerea unor petitii impotriva taxei la autoritatile romane si cele europene.

Presat de partide si de campania publica, Tariceanu anunta ca va chema organizatiile de mediu pentru a discuta pe tema taxei auto. La discutii au participat doua ONG-uri necunoscute, o organizatie ornitologica si organizatia "Salvati Dunarea si Delta". La recomandarile acestor organizatii, guvernantii incropesc o noua varianta a taxei care asteapta inca acceptul Bruxelles-ului.

Contributiile sociale - pensie, somaj, sanatate - si veniturile asupra carora se aplica

Potrivit unui studiu al Bancii Mondiale, forta de munca din Romania este una dintre cele mai greu impozitate din Europa, cheltuielile totale cu asigurarile sociale (pensii, sanatate, somaj, accidente de munca si handicap) reprezentand jumatate din salariul brut.

Institutia financiara internationala sustine ca sistemul de pensii din Romania "continua sa fie afectat de slabiciuni structurale majore si sa impuna o rata de contributie sporita care stimuleaza evaziunea, reducand si baza de contributie".

Intr-un clasament al valorii contributiilor platite atat de angajat, cat si de angajator in Europa, Romania se situeaza pe locul sase din 26 tari, cu 46,25%, fiind depasita numai de Olanda, Cehia, Franta, Albania si Polonia. La polul opus al clasamentului de afla Belgia, Marea Britanie si Irlanda, unde contributiile cumuleaza mai putin de 30%.

Desi nivelul contributiilor in Romania este unul dintre cele mai mari din Europa, in mod surprinzator, veniturile pe care statul le colecteaza din aceste contributii sunt printre cele scazute. Astfel, Romania ocupa alaturi de Marea Britanie si Irlanda ultimele trei locuri, intre cele 26 de tari europene, reusind sa adune din contributii o suma insemnand mai putin de 6% din PIB. Austria, Italia, Polonia si Slovenia obtin din contributii sume de peste 12% din PIB, aflandu-se pe primele locuri, in Europa.

Angajator - 1% somaj, 5,5% sanatate, 18,5% pensie (conditii normale de munca), contributii pentru asigurari si accidente de munca si boli profesionale in cota medie de 0,04%, contributia la fondul de garantare a creantelor de 0,25%.. De la 1 decembrie 2008, contributia de pensie va scadea cu 1,5%, cea de somaj cu 0,5% si cea de sanatate cu 0,3%.

Angajat - 1% somaj, 6% sanatate, 9,5% pensie. De la 1 iulie, se vor aplica diminuari cu 1% la sanatate si 0,5% la somaj.

Contributia lunara a persoanei asigurate in sistemul de sanatate publica se aplica asupra:

- veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;
- veniturilor impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente
- veniturilor din agricultura supuse impozitului pe venit si veniturilor din silvicultura
indemnizatiilor de somaj;
- veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, veniturilor din dividende, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala
- veniturilor realizate din pensii

Contributia lunara a angajatilor pentru fondul de somaj:
- salariul de baza lunar brut
- indemnizatia de conducere, salariul de merit, precum si alte drepturi salariale
indemnizatia bruta lunara pentru persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective, precum si pentru persoanele care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti;
- solda bruta lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale soldatilor si gradatilor voluntari
- drepturile banesti in valoare bruta realizate lunar de persoanele care au raport de munca in calitate de membru cooperator
- remuneratia directorilor si membrilor directoratului societatilor pe actiuni
- sporurile, adaosurile si drepturile banesti, acordate potrivit legilor ori contractelor colective sau individuale de munca
- indemnizatiile pentru concedii, indemnizatiile pentru perioadele de incapacitate temporara de munca
- sumele rezultate prin plata cu ora, garzi, indemnizatii clinice
- drepturile banesti acordate potrivit legii ori contractelor colective sau individuale de munca sub forma de stimulente, premii si prime.

Contributia lunara a angajatilor la sistemul public de pensii:

- salarii, indemnizatii de baza brute, inclusiv indemnizatiile de conducere, salariile de merit, indexari, compensari si alte drepturi care fac parte din salariul de baza
solda lunara si alte drepturi acordate soldatilor si gradatilor voluntari
- sporurile, indemnizatiile si sumele acordate sub forma de procent din salariu ori sume fixe, platite pentru: conditii deosebite de munca, munca prestata in schimbul de noapte; indeplinirea unor sarcini, activitati si responsabilitati suplimentare functiei de baza; sporul de fidelitate
- sumele platite pentru concedii de odihna, de studii, zile de sarbatori legale, zile de repaus saptamanal, concedii platite pentru evenimente familiale deosebite, ziua profesiei si cele acordate cu ocazia iesirii la pensie
- premiile anuale si cele din cursul anului, al 13-lea salariu, prime de vacanta, prime acordate cu ocazia sarbatorilor nationale sau religioase, bonusuri, stimulente, compensatii, indemnizatia pentru concediul de odihna neefectuat, sumele din plata cu ora
- sumele acordate in cazul incetarii raporturilor de munca, incetarii raporturilor de serviciu ale functionarilor publici, a mandatului sau a calitatii de membru cooperator, ca urmare a concedierilor individuale ori colective, indiferent de denumirea, cuantumul si durata acordarii acestora
- ajutoarele, asimilate prestatiilor sociale, acordate de catre angajator salariatilor sau altor persoane, datorita producerii unor evenimente sociale sau familiale, peste limita cheltuielilor sociale deductibile fiscal;
- indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese in cadrul persoanelor juridice fara scop lucrativ (sindicate, asociatii, fundatii)
- sumele primite de reprezentantii in organisme tripartite, in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie, in comitetul de directie si in comisia de cenzori
indemnizatii de sedinta acordate, potrivit legii, membrilor comisiilor constituite la nivelul autoritatilor si institutiilor publice
- sumele primite de catre diverse persoane fizice, altele decat cele autorizate, potrivit legii, sa desfasoare activitati independente, ca urmare a desfasurarii unor activitati profesionale (cum ar fi cele din domeniul asigurarilor, marketingului, publicitatii, imobiliar etc.)
- orice alte venituri in bani care, conform prevederilor legale, nu sunt exceptate de la plata contributiei de asigurari sociale
- plata in natura a unei parti din salariu, sub forma unor facilitati acordate de angajator conform Codului muncii.













Articol sustinut de BRD Groupe Société Générale

Atelier de idei. Cum te ajuta tehnologia sa-ti faci mai mult timp pentru tine si planurile tale

Munca multa, stres, ore peste program, termene limita, sedinte lungi. Uneori, asa arata ziua de lucru a multora dintre noi. Din acest motiv e foarte important sa investesti in lucruri care te pot ajuta sa iti folosesti mai bine timpul petrecut la birou. Sa lucrezi mai bine, mai usor si mai repede poate insemna mai mult timp pentru tine si pentru cei dragi. Iti propunem, asadar, cinci directii care te pot ajuta pe plan profesional si personal.

1868 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    Razgindirea si guvernarea (Joi, 21 februarie 2008, 17:08)

    Leon [anonim]

    Ca sa-l citam pe distinsul ministru al economiei si finantelor, dl. Varujan Vosganian: Arta guvernarii nu e arta razgindirii. Sa intelegem ca domnia sa practica o dizidenta subtila in PNL si noi nu ne-am dat seama. Cu siguranta, nici el.
  • -1 (1 vot)    
    Majorarea pensilor (Joi, 21 februarie 2008, 17:28)

    Ion Vasile [anonim]

    Majorarea substantiala pensilor facuta de Guvernul Tariceanu a cisticat cinci milioane de pensionari si daca se adauga si membrii familiilor acestora se ajunge la mai mult de jumatate din populatia majora a tarii. Se poate constata faptul ca economia a fost capabila de o asemenea majorare chiar daca se cauta de unii rau voitori a se demonstra ,,stiintific" contrariul contorsionaind fel de fel de ,,studii " si institutii financiare straine unele total necunoscute.
    Majorarea pensilor l-a infuriat cumplit pe Presedintele Basescu care s-a demascat declarind initial ca nu va promulga legea , aceasta ca urmare a faptului ca pierde teren in lupta lui inversunata contra lui Tariceanu.
    • +1 (1 vot)    
      Zi-le dom'le! (Joi, 21 februarie 2008, 18:20)

      Acciduzzu [anonim] i-a raspuns lui Ion Vasile

      Sunt complet de acord cu domnul Vasile! Asa domle' zi-le (mama lor de rauvoitori)!.

      Si ca sa fiu sincer, nu inteleg de ce guvernul nu a majorat si somajul, ca deh chiar daca someri nu-s decat pana in juma de milion (maxim), dupa majorare ar mai fi castigat inca o data pe-atat (plus familiile lor), ca deh, de ce sa muncesti pe bani putini cand poti sa stai acasa pe bani multi ;) Si ca cireasa de pe tort asta l-ar fi facut pe Base sa crape de ciuda si s-ar fi scapat si de el cu ocazia asta, nu-i asa?

      In ce priveste economia, sigur ca-i capabila sa suporte, ca doar noi romanii suportam orice (asta chiar ca s-a demonstrat stiintific), inclusiv guverne care ne mint si ne fura pe fata, taxe abuzive, coruptie si alte nimicuri.
    • +1 (1 vot)    
      Plictisit de pomanagii (Joi, 21 februarie 2008, 18:29)

      Plictisit [anonim] i-a raspuns lui Ion Vasile

      Eu m-am saturat sa car in carca pensionarii. Dupa ce ca au primit apartamente gratis pe care iti cer acuma 150.000 Euro mai platesc pentru ei si contributii si toate celelalte pomeni pe care vreun politician le da.
      Consider ca e dreptul meu sa folosesc orice metoda (legala) de a plati impozite cat mai mici (mici, mici).
      Ceea ce si fac :) . Macar stiu ca banii mei nu ajung la cei care stau degeaba.
      • 0 (0 voturi)    
        aiurea (Vineri, 22 februarie 2008, 1:25)

        x [anonim] i-a raspuns lui Plictisit

        Cred si eu ca cheltuielile statului cu pensiile si nu numai, in momentul de fata, nu sunt tocmai oportune, dar a avea o pozitie de a 'nu cara pensionarii in spate' mi se pare o lipsa acuta de educatie. In primul rand ca nu pensionarii au luat, ci guvernul a dat, iar pe de alta parte, pur si simplu e de prost gust sa injuri pensionarii. Stiu ca probabil toti credem ca suntem destepti si o sa ajungem bogati la batranete, dar statisticile arata ca mai degraba ajungem sa stam la cozi la medicamente.
      • 0 (0 voturi)    
        bla bla bla (Vineri, 22 februarie 2008, 9:01)

        Silviu [anonim] i-a raspuns lui Plictisit

        in primul te anunt ca am 36 da ani (asta ca sa nu crezi ca sunt vreun pensionar sau unul care sta degeaba). In al doilea rand mare parte din pensionarii de azi au platit in sistemul de stat o gramada de bani pentru pensii si e dreptul lor ca sa-i primeasca inapoi. Problema nu e la ei ci la cei care au furat acesti bani si s-au imbogatit peste noapte. Cum ar fi sa te trezesti tu dupa vreo 30 de ani de munca si contributii la pensii ca nu primesti nimic exact intr-o perioada a vietii in care ai nevoie de medicamente etc? Cat despre pretul apartamentelor tot noi suntem de vina si asta pentru ca platim cat nu face, dar asta e economia de piata: CERERE SI OFERTA.
        • 0 (0 voturi)    
          nu-i asa (Vineri, 22 februarie 2008, 14:45)

          George [anonim] i-a raspuns lui Silviu

          "Cat despre pretul apartamentelor tot noi suntem de vina si asta pentru ca platim cat nu face"

          Omul zicea despre legea lui Iliescu, aia de a le vinde, pe doua beri, apartamentele in care stateau cu chirie.
          Ei au contribuit putin la fondul de pensii, alti jmecheri le-au tocat banii, au mai avut loc niste "evenimente", iar noi acum trebuie sa tinem in carca si jmenurile, si pensionarii. De jmenuri nu scapam, asta e, dar macar de pensionari am putea scapa.
          Chestia e simpla: care sa fie generatia de sacrificiu? Noi, sau ei?
    • +1 (1 vot)    
      studii (Joi, 21 februarie 2008, 19:10)

      gigel [anonim] i-a raspuns lui Ion Vasile

      Mai e doar problema ca aceste probleme de finantare o sa se constate cam cand o sa incepi tu sa iti iei pensia. Sau ma rog....in vreo 4-5 ani.Adica cand lumea deja a uitat cine a falimentat sistemul de pensii si se uita dupa cei de la guvernare dupa rezolvari. Dar stim refrenul...dupa noi potopul.
  • +1 (1 vot)    
    Ce inseamna asta ? (Joi, 21 februarie 2008, 19:15)

    Razvan007 [utilizator]

    Asta demonstreaza un singur lucru: guvernul Romaniei este de fapt o ceata de oligarhi care acorda in primul rand atentie propriilor interese. In momentul in care chiar risca sa isi puna prea multe lume in cap, dau imediat inapoi: sunt constienti ca nu exista nici un plan dupa care actioneaza iar motivele morale pentru actiunile lor sunt ca si inexistente. In aceste conditii orice decizie se poate schimba peste noapte.
  • 0 (0 voturi)    
    Hahaha (Joi, 21 februarie 2008, 23:53)

    Marius [anonim]

    Da da, corect, s-au cam razgandit si trebuie subliniat asta. Astept cu interes documentarul Hotnews despre razgandirile lui Basescu: votul uninominal, demisia, Kosovo. Sau nu aveti voie? :)))

    Ai dracu', se tot razgandesc atata, spre deosebire de altii care sunt consecventi...
    • 0 (0 voturi)    
      Asa e. (Vineri, 22 februarie 2008, 10:25)

      dedeiu [anonim] i-a raspuns lui Marius

      Ma scol, deschid televizorul, apare "Basescu e de vina", il inchid. Citesc diverse pe hotnews, reiese ca "Basescu e de vina".Ma intorc de la munca, deschid televizorul, apare "Basescu e de vina", il inchid.
      Pai daca Basescu cade in canal, cine e de vina? Tot el, mi se pare normal. Ce legatura are Basescu cu acest subiect? De ce nu sunt eu de vina? Fiindca...
  • 0 (0 voturi)    
    m-am saturat de tot (Vineri, 22 februarie 2008, 18:03)

    ela [anonim]

    Ideea e ca degeaba i-au dat la amaratii de pensionari bani in plus daca : au majorat de vara trecuta incalzirea cu 30% (95->122.5), au majorat pretul la paine si lapte intr-un an cu peste 50% ambele erau la 1 ian 2007 2 lei iar acum sunt 3-3.5 lei. La fel degeaba dam bani mai multi la sanatate daca se duc pe retete cu medicamente umflate si rasumflate la pret. Algocalmina/ paracetamolul au adaosuri de 1000%, pe cand medicamentele uzuale si cele de boli cronice peste 50% doar cateva exceptii foarte rar utilizate au adaosuri acceptabile.
    Si atunci va intreb inafara de faptul ca pensia mai mare ii ajuta sa supravietuiasca, iar pe noi cresterile salariale nu ce s-a obtinut cu populismul ? Un IMPAS economic.
  • 0 (0 voturi)    
    Salvati Dunarea si Delta asociatie NECUNOSCUTA???? (Luni, 25 februarie 2008, 9:37)

    gigiel [anonim]

    Bai beieti, lasati-o draq de treaba!
    Daca Asociatia asta apartine sau a fost fondata de un ziar al unui anumit trust de presa o faceti deja necunoscuta?
    Cum draq nu v-a trecut prin cap sa dati o simpla cautare pe Gogule?
    www.salvatidelta.ro
    Aici vedeti cat de necunoscuta este asociatia!!!


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică