- Traseul profesional
Rep: Cum ati plecat din Romania si cum ati ajuns la Sorbonna?
Florin Bilbiie: Am plecat in mare masura datorita Fundatiei Soros, in 1999; iar impulsul de a pleca mi-a fost dat de doua persoane care au marcat dezvoltarea mea profesionala: profesorul Moisa Altar, primul meu adevarat mentor, datorita caruia mi s-au deschis ochii catre ceea ce inseamna cu adevarat economia ca stiinta si profesorul Valentin Patilea (seful Laboratorului de Statistica si modelare al Crest- n.m.DP), care se intorsese pentru un an in Romania.
Rep: Ati aplicat online si ati fost acceptat?
Florin Bilbiie: La vremea aceea, informatia nu circula atat de usor ca acum, iar internetul era un bun de lux (cel putin pentru mine) si era foarte lent; in plus, era imposibil de trimis dosarul de candidatura prin email, sau de a il incarca online. M-am decis sa ma concentrez pe universitatile Europene, desi odata trecut pragul testului GRE ar fi fost mai usor de gasit ceva in USA. Alegerea asta m-a conditionat pentru restul carierei, dar am repetat-o de fiecare data cand s-a ivit ocazia.
Rep: De ce?
Florin Bilbiie: Nu stiu sigur de ce, poate pentru ca USA mi se parea prea departe, poate pentru ca sunt fundamental European. Cum nu erau multe burse disponibile (si finantarea prin mijloace proprii nu era o optiune), optiunile s-au restrans considerabil. Am avut norocul de a beneficia de transparenta si profesionalismul Fundatiei Soros, care propunea doua burse interesante pentru mine, una pentru un master la CEU Budapesta, una pentru un master la Warwick, in Anglia (finantata de ministerul de afaceri externe britanic si de universitatea insasi).
Am fost acceptat pentru amandoua, si am ales sa merg la Warwick (asta a fost din nou o alegere USA vs. Europa, dat fiind ca majoritatea celor care termina masterul CEU pleaca apoi la un doctorat in USA). Stiam deja ca vreau sa fac un doctorat in economie, si am castigat o bursa pe patru ani a Ministerului Italian de Afaceri Externe la European University Institute la Florenta, un institut de cercetare post-universitar in stiinte sociale al Uniunii Europene, dar paradoxal "american" ca stil.
- Viata de Sorbona
Florin Bilbiie: Am lasat balta orice alternativa (alegere pe care as face-o din nou, oricand) si am mers la Florenta. In timpul doctoratului, am castigat o bursa pentru a merge la Berkeley un semestru, ceea ce mi-a permis o mica deschidere catre lumea academica americana. In fine, la terminarea doctoratului mi s-a propus un post de trei ani la Universitatea din Oxford, se numeste "Prize Research Fellowship" la Nuffield College.
Am acceptat din nou imediat, pentru ca perspectiva de a petrece trei ani in una din cele mai prestigioase (si mai vechi) universitati din lume, concentrandu-ma in special pe cercetare este tentanta pentru orice proaspat absolvent de doctorat, indiferent de universitatea de provenienta.
Ultimul an al acestui contract l-am petrecut intre Oxford si Cambridge, Massachusets ca Visiting Research Fellow la National Bureau of Economic Research, institutie meta-universitara situata geografic (dar si intelectual) intre Harvard si MIT; aceasta vizita mi-a permis sa lucrez mai indeaproape cu principalii mei coautori, amandoi fiind bazati in Boston.
Rep: Si la Paris cum ati ajuns?
Florin Bilbiie: La terminarea acestui contract m-am lansat din nou pe "piata muncii" (o piata din fericire foarte bine organizata pentru aspirantii la posturi de profesor "junior") si am decis sa merg la Paris la HEC Business School. Aceasta alegere a fost dictata mai ales de motive personale (prietena mea este din Paris) dar si profesionale - Parisul catigand cu fiecare an teren in ceea ce priveste concentratie de economisti, in particular de macroeconomisti si devenind un centru important in Europa.
Dupa doi ani petrecuti la HEC, mi s-a propus o catedra la "Sorbona" (nume lung "Université Paris 1 Panthéon-Sorbonne") impreuna cu un post asociat la o scoala nou creata la Paris, Paris School of Economics - un conglomerat al grupurilor de economie din cateva scoli de elita din Paris (Sorbona insasi, dar si Ecole Normale Superieure, EHESS, Politehnica, si altele). Iata unde ma aflu acum, si sunt fericit sa pot participa la cladirea acestei "noi" scoli care este in crestere rapida.
Rep: Ati cunoscut mai multe sisteme de invatamant. Care sunt diferentele majore dintre cum se face carte in Europa si cum in Romania?
Florin Bilbiie: Ar putea fi scrisa o carte pe tema asta, iar in plus nu vreau sa ranesc pe nimeni in mod gratuit. Tot ce pot sa spun e ca "in Vest", chiar si in universitati asa-zis "mediocre", anumite lucruri pentru care in Romania s-au dat (si probabil se dau inca) adevarate "batalii" sunt subintelese ca facand parte din educatia de baza a unui economist. Vorbesc in primul rand de doua lucruri strans legate intre ele: folosirea modelelor matematice in teoria economica si a metodelor statistice pentru analizarea datelor economice (econometria), in toate sub-disciplinele, de la finante la geografia economica.
- Invatamantul economic romanesc
Florin Bilbiie: La noi, de multe ori incompetenta a fost disimulata sub forma de "nu avem nevoie de matematicieni"; putinii oameni care au avut curajul sa introduca acest mod de a vedea economia (in primul rand Profesorul Altar, dar si altii), au facut-o asumandu-si riscul marginalizarii de catre restul profesiei.
Din fericire lucrurile s-au schimbat intre timp; informatia circula mai usor, si numarul studentilor Profesorului Altar care au ajuns in posturi-cheie in guvern, industrie si lumea academica a crescut. Se intelege, incet-incet, ca rolul unei scoli de economie nu este de a produce, de exemplu, functionari de ghiseu in banci, ci ... economisti.
Nu ca ar fi ceva rau in sine cu meseria de functionar de ghiseu, in mod evident; doar ca acest tip de educatie se poate obtine in alta parte si nu trebuie sa devina curentul dominant al unei intregi "scoli economice".
- Criza. Cauzele
Florin Bilbiie: O alta intrebare care necesita o (alta) carte. Cred ca cine e convins ca intelege cauzele recentei crize, intelege foarte putin. Asta nu inseamna ca trebuie sa ne dam batuti, sa ridicam din umeri si sa spunem "e complex". Doar ca pentru raspunsuri definitive va trebui sa asteptam rezultatele a multi ani de cercetare.
Ca sa va dau un exemplu notoriu si in oarecare masura extrem, exista inca o dezbatere animata in privinta cauzelor "Marii Depresii" din 1929-1933. Cauzele recesiunii pe care inca o traim se afla undeva la intersectia:
- euforiei si inventivitatii fara precedent a institutiilor financiare in a "reimpacheta" anumite active si le a revinde, mascand ceea ce aceste active insemnau, fundamental (evident, ma refer cu precadere la piata imobiliara);
- lipsei de promptitudine a guvernelor (in special in USA dar si Anglia, Spania, etc.) in a identifica aceste probleme ale sectorului financiar si a adopta reglementarile necesare inainte de a fi prea tarziu;
- interactiunilor - din pacate foarte putin intelese inca - intre economia financiara si economia reala.
- nu in ultimul rand, unor elemente psihologice legate de "asteptari".
Rep: Credeti ca puteam evita aceasta criza?
Florin Bilbiie: In momente-cheie ale crizei (si in primul rand August 2007), totul ar fi putut fi rezolvat daca bancile ar fi avut incredere in a isi imprumuta lichiditati una alteia. Dar, dincolo de faptul ca activele "toxice" nu puteau fi acceptate in mod rational ca si colateral, eu cred ca incertitudinea legata de fundamentele economiei reale (si un element pe care l-as numi generic "neincredere") a amplificat efectele crizei financiare.
Simplu spus, bancile s-au "coordonat" inspre un echilibru "rau" in care nu isi mai imprumuta bani; prin urmare, accesul intreprinderilor la credit a fost si el restrans si, mai rau, intreprinderile s-au indreptat si ele catre un echilibru marcat de neincredere, in care nu stiau pe ce pot conta in viitor, nici ca finantare dar nici ca si cerere. Pentru ca la toate aceste efecte (as spune de "oferta") se adauga elemente ce au de a face cu cererea, cu consumatorii. In decembrie 2008, foarte multe intreprinderi europene aveau zero comenzi pentru primul trimestru din 2009. Cred ca si asta reflecta o reactie in lant pe care nu o intelegem inca.
- Revenirea economica. Posibile consecinte
Florin Bilbiie: O pista posibila este, dupa parerea mea, teoria ciclurilor de afaceri generate de probleme de coordonare (eng: "coordination failures") cu elemente de "self-fulfilling prophecies". Simplist spus: daca fiecare mic agent crede ca "vin vremuri grele", strange cureaua, si chiar daca fundamentele sunt bune, vremurile grele vin cu adevarat.
Din pacate la ora actuala nu exista un model cantitativ care sa combine pe de o parte o relatie explicita intre sectorul financiar, economia reala, si politicile economice pe de o parte (aici ar intra modelele de "accelerator financiar" sau "cicluri de credit" propuse de Bernake si Gertler sau Kiyotaki si Moore), si pe de alta parte elemente din teoria mai putin conventionala a echilibrelor multiple si problemelor de coordonare.
Rep: Ne revenim economic? S-a terminat cu visul cel urat al recesiunii?
Florin Bilbiie: Nu stiu daca putem vorbi de o revenire a economiilor Europene, in pofida ratelor de crestere pozitive afisate de multe dintre acestea in trimestrele recente. In anumite crize precedente au fost episoade aparente de "revenire" urmate de un al doilea val de "crestere negativa" (fenomenul "double dip recession").
Rep: De cine depinde?
Florin Bilbiie: Va depinde in mare masura de felul in care bancile centrale si guvernele vor gestiona politicile monetare si fiscale. Recent, aceste politici au fost exceptional de laxe, si asta a fost necesar pentru a depasi criza. Insa intrebarea-cheie este ce se va intampla odata ce bancile centrale si guvernele vor inversa aceasta tendinta (ceea ce, pentru motive de sustenabilitate, vor fi obligate sa faca). Asta este, din punctul de vedere al politiclor macroeconomice, aspectul cel mai delicat al viitorului apropiat.
E greu de spus ce se va petrece, si am sa fac apel la un citat atribuit lui Niels Bohr: "E greu sa faci prognoze, mai ales despre viitor". Sau ca sa revenim (partial) pe meleaguri mioritice, un citat din Rinocerii lui Ionesco: "On ne peut prévoir les choses qu"après qu"elles sont arrivées" (Nu poti sa prevezi decat lucrurile care deja s-au petrecut- nm.D.P.)
- Riscurile
Florin Bilbiie: In linii mari, eu as vedea in prim plan trei astfel de riscuri, toate legate de anumite tentatii ale guvernelor. Primul, legat de echilibrul delicat intre pericolul inflationist si cel deflationist cuplat cu recesiune. Odata ce bancile centrale vor fi obligate sa adopte o politica monetara mai restrictiva (datorita spectrului inflationist ce apare odata cu revenirea economiei reale) exista riscul instalarii asa-numitului fenomen de stag-deflatie, adica recesiune cuplata cu scaderea generalizata a nivelului preturilor. Capacitatea bancilor centrale de a adopta, dar si de a comunica, iesirea din perioada exceptionala a masurilor anti-criza va fi asadar fundamentala.
Rep. Asta e asadar primul risc. Al doilea?
Florin Bilbiie: Deficite si datorii publice nesustenabile. De acestea e legat al doilea risc si se refera la politica fiscala. Pe acest plan au fost de asemeni luate masuri exceptionale, in special prin cresterea cheltuielilor publice dar si prin reducerea impozitelor. Or, evident, asta duce la deficite bugetare si cresterea datoriei publice. Strategia de iesire a guvernelor din aceasta perioada exceptionala (prin reducerea cheltuielilor si marirea impozitelor) este, din nou, esentiala.
Rep: Adica?
Florin Bilbiie: O inversare brusca de tendinta ne poate re-arunca in recesiune cuplata cu deflatie. Iar mentinerea unor deficite mari comporta in mod evident pericole inflationiste prin mecanisme de piata.
Rep: Si al treilea risc care ameninta revenirea?
E cel legat de eventualele reglementari absurde care pot interveni.
Rep: Adica?
Florin Bilbiie: Un pericol mai putin discutat este legat de o posibila reactie exagerata a guvernelor confruntate cu exuberanta recenta a pietelor financiare si cu inovarea financiara care a provocat in opinia multor comentatori criza. Aceasta reactie s-ar traduce in re-introducerea unor reglementari stricte pe pietele financiare.
Asta descurajeaza participarea agentilor pe aceste piete, si in primul rand limiteaza accesul "micilor" investitori pe pietele financiare. Or, originile crizei nu se afla neaparat la nivelul micului investitor. In plus, stim deja din experiente trecute (anii '60-'70, de exemplu) ca sectorul financiar gaseste intotdeauna cai de a "ocoli" reglementarile, si ca reglementarea este de fapt unul din factorii principali ai inovarii financiare.
Sa nu ma intelegeti gresit, asta nu inseamna ca eu nu cred ca ar fi nevoie de o re-gandire a intregului sistem de reglementare financiara (cu asta cred ca toata lumea e de acord, incepand de la Alan Greenspan!). Insa cred ca exista un pericol real de a se cadea in cealalta extrema.
- E mai bine sa fii in Euroland sau inafara lui?
Rep: S-a tot vorbit de moneda unica, de protectia pe care ea o ofera statelor. Sunt insa economiile statelor care nu au adoptat euro mai avantajate prin faptul ca isi pot monetiza datoria?
Florin Bilbiie: Sper ca nimeni nu are iluzia asta! Stim deja de la Sargent si Wallace ca monetizarea datoriei duce ineluctabil la inflatie. In plus, noua teorie fiscala a preturilor ("fiscal theory of the price level", propusa in anii '90 de catre Sims, Woodford, Cochrane, Leeper si altii) ne atrage atentia ca atunci cand guvernul duce o politica fiscala "iresponsabila" (in sensul ca nu alege nivelul deficitului astfel incat restrictia sa bugetara sa fie satisfacuta independent de ceea ce se intampla cu preturile), nivelul preturilor este determinat de catre politica fiscala, si politica monetara nu mai joaca nici un rol.
Nu este o teorie care se aplica in timpuri "normale", pentru ca politica fiscala nu poate fi iresponsabila in acest sens tot timpul, insa conditiile prezente ma fac sa ma gandesc ca nu suntem departe de un astfel de scenariu. Ma refer atat la operatiunile pur "fiscale" cum ar fi stimulii adoptati de multe guverne prin cresterea cheltuielilor publice si scaderea taxelor, dar si la operatiuni de natura "fiscala" mult mai subtila, cum ar fi preluarea anumitor active publice pe bilanturile bancilor centrale.
Rep: Care ar fi consecinta unui asemenea scenariu?
Florin Bilbiie: In cazuri extreme, un astfel de scenariu poate duce la inflatie inalta (John Cochrane sustine ca aceasta teorie explica "marea inflatie" din USA din anii '70), sau chiar la hiperinflatie (Loyo a aratat ca hiperinfatia braziliana a avut astfel de elemente fiscale). Pentru a nu vorbi de canalul evident - de pierdere a credibilitatii bancii centrale odata ce aceasta este perceputa ca un fel de "anexa", o masina de bani a guvernului.
Rep: Bun, am inteles. Ce pot face statele care nu au euro?
Florin Bilbiie: Statele din afara zonei euro au inca doua marje de actiune pe care statele din zona euro le-au pierdut: o politica monetara independenta, si posibilitatea de a folosi cursul valutar (de exemplu, pentru a stimula exporturile). Insa nu trebuie sa ne facem iluzii: orice stat care aspira la adoptarea monedei unice trebuie sa se comporte in fond ca si cum ar fi adoptat-o deja.
Rep: Este inflatia o iesire posibila si viabila din criza?
Florin Bilbiie: Daca ii dam unui bolnav de meningita un algocalmin, s-ar putea sa ii treaca durerea de cap pentru cateva ore; dar meningita nu se vindeca cu algocalmin. Si daca il tratam numai cu algocalmin vreme de cateva zile, meningita se va agrava. Sigur, inflatia poate fi vazuta ca o consecinta necesara, un efect colateral al unor politici expansioniste menite sa scoata o economie din criza. Ba mai mult, o politica monetara "laxa" este absolut necesara pentru ca o criza sa nu se agraveze.
De fapt, gestionarea acestei crize (si faptul ca lucrurile au fost mai putin negre decat ar fi putut sa fie) datoreaza mult faptului ca Friedman si Schwartz au arata ca "Marea Depresie" ar fi putut fi estompata de catre o politica monetara mai expansionista; din fericire bancile centrale au inteles asta. Insa, cum am subliniat mai sus, astfel de politici trebuie percepute ca "exceptionale" (asta este in fond esential pentru ca ele sa functioneze, datorita asteptarilor sectorului privat) si nu pot fi continuate la nesfarsit.
Rep: Ce solutii la nivel macro ar putea fi avansate la nivel teoretic pentru o revenire sustenabila?
Florin Bilbiie: As vrea sa am un raspuns la intrebarea asta. Cred ca politicile structurale joaca un rol foarte important. Ma refer in primul rand la stimularea creatiei de noi intreprinderi, la stimularea inovatiei, a cercetarii si dezvoltarii (R&D).
Teoria lui Schumpeter a "distrugerii creative" (creative destruction), revigorata atat de catre noile teorii de crestere economica, dar si de cercetari recente in teoria ciclurilor de afaceri, ne invata ca valurile de falimente din recesiuni au un element pozitiv, si anume "curata" economia de intreprinderile mai putin performante si stimuleaza antreprenorii sa gaseasca noi idei de afaceri, stimuleaza inventivitatea.
Dar aceasta inventivitate trebuie sprijinita. Cat despre cercetare si dezvoltare: in economiile dezvoltate, majoritatea activitatii de cercetare si dezvoltare "pura" ("basic R&D) este efectuata de catre stat! Multe dintre aceste activitati nu au o justificare "oneroasa" pe termen foarte scurt, si prin urmare nu vor fi intreprinse de catre agenti economici privati, ce cauta (in mod justificat) sa obtina profituri, repede. Insa pe termen lung, astfel de activitati au efecte colaterale benefice (positive externalities) care duc la cresterea productivitatii intregii economii.
Am citit in interviul de mai sus despre politici monetare si fiscale, manifestari si tendinte guvernamentale. Daca omul nu a chibitat despre Guvernul Boc nu e o pierdere, poate ca asa se exprima el dupa 3 doctorate.
G
pe cvand adevarata renastere a neamului...? in orice caz nu cu 'carcotasii politici' de mana a 2-a care propun esafodul ca metoda epdagogicasamd.... manipulati vom ramane de ascultam de asemenea aberatii
Bancile raspunzatoare de Miliardele create pe hirtie trebuiau lasate sa se dea cu C.U.rul de pamint da clar era iun soc in economie dar azi aveam un sistem curatat deja , asa aceasta curatenie a fost aminata, da nimeni sa nu is faca iluzii ea o sa vina .
Cand in est incepea transformarea economica, aia din vest, ziceau: trebuie taiat in carne vie si s-a taiat.
Cand a ajuns la ei nevoia de taiat in carene vie, au zis nu e cazul ci mai bine bagam bani publici..
Nu va mai luati mereu ca parlamentarii romani fac si dreg numai prostii, ca s-a invechit melodia si au fost intrecuti de altii, care nu ca isi baga in faliment propria economie, dar o baga si pe a altora.
Asa cum a fost, economia a mers suficient de bine, ca sa ii permita lui Isarescu sa pareze loviturile incercare asupra leului, lucru de care alte economii nu au fost caoabile, desi erau foarte "sic" prezentate.
Terminati cu autflagelarea, autodemonizarea si cu caraiala pe marginea santului!
multumim pentru parerea ta
Traim intr-o lume globala, fiecare munceste acolo unde ii place si faca fatza cerintelor. La noi l-ar fi bagat rinocerii la fund de frica ca le ia locul. Revenind la ce zice el, mi se pare ca are o parere destul de echilibrata vis-a-vis de criza, asta probabil si pentru ca este mai tinerel printre cei de nivelul lui si ca atare nu isi permite idei mai radicale.
El vorbea de cicluri de afaceri, doamna udrea mai dadea cu mopul. El ii spunea de inflatie, doamna mai tricota acolo un fular, o caciula. Si uite asa iesea treaba buna.
Noroc cu oameni ca "domnul ion" , care au ramas sa sustina tara romaneasca, sa sustina economia - probabil prin consum de bere la 2 litrii bauta la bordura in timp ce spargea seminte si se uita la meci. Pt ca nu-i asa, consumul, este motorul economiei. :))
Toata stima pt domnul profesor.
2. Nu inteleg de ce trebuie sa fiu aruncat in tabara celorlalti daca zic ceva de astia. Sa-ti spun sincer am votat impotriva PSD-ului doar pentru ca erau niste balauri acolo. Si faptul ca cei de la guvernare sunt platiti din banii mei imi da dreptul sa ii iau la rost la orice ora pentru ca sunt niste incompetenti. Zi-mi si mie niste masuri luate de guvernul asta pentru combaterea crizei. Daca tu gasesti vreuna te felicit.
Sa fuga ca "dracu de tamaie "de orice masura anti-criza care sa-i pericliteze pertuarea la putere in ciclul electoral urmator.
Asa ca sa ne luam gandul de la iesirea din criza!
Nicio speranta.
Speranta s-a consumat cand dupa 1989.
Guvernele n-au aplicat o ferma politica de re-(tehnologizare&structurare)a unitatilor economiceproductivede bunuri .
Incuranjand desfraul de tipul "sociatate capitalista =societate de consum de piata".
Cu efectele acum preavizibile.
Cu alte cuvinte "GhIon Iliescu&gasca" !
ASE-ul nu este facultate, ci universitate (academie), in componenta careia intra mai multe facultati.
Tocmai prin lipsa unei viziuni in politica educatiei de la noi, prin lipsa investitiilor in cercetare creierele romanesti dau curs si profita de alte oportunitati... si foarte bine ca o fac atata timp cat o fac numai pt interesul lor. Ori aici cred ca mai este interesul si lui Soros....
Om de altfel onorabil care in general se ocuipa cu destabilizarea monedelor nationale ale diferitelor tari... sau cu blocarea unor proiectee d eimportanta strategica pt natiuni atunci cand are un interes direct.... in rest nimic nici usturoi nu a mancat nici gura nu-i miroase....insa poate acest geniu al economiei sa profite numai pt el de bursa dlui Soros si sa nu se lase ademenit si in alte activitati... cat priveste copmbinatia matematica economie e binevenita , bune sunt si modelele dar nu se numeste economist acela care ia in calcul exclusiv ce spun modelele..arta caci economia este o combinatie de stiinta si arta ca si managementul de altfel este sa aduci un plus valoare dat de capacitate aproprie de a gandi si analiza contextele econnomice...indiferent de rezultatul modelului matematic care lucreaza cu variabile bagate de om....interpretarea este data de stinta dar mai ales de experienta si flerul economic al fiecaruia....experinta inclusiv de viata...iar asta tinde catre zwero la multi cercetatori tocmai pt ca altceva nu au facut decta au cercetat si cand nu iese cum spun ei sunt uluiti pt ca nu au luat in considerare factorul uman si al experientei lor de viata nule... de asta FMI este un chix pt fac modele peste modele si impun asta lumii reale cu efecte dezastruoase vezi cazul Asia si Argentina....
Aloooo domnii guvernanti de ce nu va luptati sa repatriatii aceste creiere??? Nu mai tineti sute de secretare cu salarii grase si prime de ....fusta scurta si oferiti-le salarii decente acestor oameni, fiindca sunt singurii care pot sa scoata tara din marasmul in care se afla.
Reciteste articolul, vezi acolo un Minister al Afacerilor Externe Italian, etc. Sau ai tendinte expansioniste si te pomenesti ca MAE italienesc iti este aservit.
Sa repatrieze ce? Ai atitudinea tipic romaneasca, neprogresista: daca e bun - il vrem inapoi! Asta, dupa ce l-au format altii! Iti ghiortaie matzele: banii mei, valoarea mea, dati-mi investita inapoi.
Stai Domnule Asterix in banca ta, mai usor revoltat, si continua sa te uiti la desene animate! Nu-i de mirare ca nu ai depasit acest stadiu.
Daca o sa recitesti comentariul meu poate,poate poate o sa intelegi ca intrebarea era ironica, la adresa celor care au fost foarte revoltati de plecarea medicilor din romania, care zice-se ar fi obligati sa ramana in tara doar fiindca ar fi studiat pe "bani poporului"...
Pe de alta parte de ce va deranjaza faptul ca am intrebat guvernantii de ce nu se lupta sa aduca inapoi creierele romanesti.
Si alte tari practica la greu head huntingul oferindu-le salarii generoase si joburi bune.
O zi buna sa aveti!
intamplator cunosc tangential industria head-huntingului...
era o vorba a unui fost presedinte american: cele mai stralucite minti nu lucreaza in agentiile guvernamentale. si daca ar lucra, le-ar fura sistemul privat.
sper ca am raspuns la comentariul referitor la guvernantii romani care ar trebui sa se autosesizeze in a repatria mintile "de folos natiunii".
insa nu inteleg, domnule asterix, de ce ar trebui repatriat si nu... sustinut in afara? sa ii trimita frumos guvernul o "bursa", fie ea si modica, pentru ca un astfel de ROMAN ne duce numele mai departe, intr-un mod onorabil. lasa-l sa se dezvolte acolo unde isi doreste, si cum isi doreste.
si cu siguranta nu pe banii romanilor.
numai bine!
Din cate observ domnul Bilbiie inclina catre tabara deflationista :), spunand ca este de acord cu"ditrugerea creativa", adica sa ii lasam pe cei cu credite (persoane sau firme) care nu mai pot plati sa falimenteze, si nu sa ii ajutam cu stimuli din partea guvernelor care maresc datoria publica.
M-ar interesa ce crede despre posibilitatea ca sa avem o perioada deflationista, urmata apoi de o super/hiper inflatie.
M-ar mai interesa si pararea dansului in legatura cu aurul, a faptului ca moneda Euro este "sprijinita" de depozitele de aur ale BCE (spre deosebire de USD care e doar hartie), si de posibilitatea ca pretul aurului exprimat in USD/EUR sa 'decoleze'.
1. echilibrul precar intre pericolul inflationist si cel deflationist cuplata cu Recesiune ceea ce conduce la STAGFLATIE( scaderea generalizata a preturilor)
2. deficite si datorii publice nesustenabile;
3. reglementari care vor veni...
De fapt aici este problema: din partea cui vor veni reglementarile ? Daca (de) reglementarile vor venii din partea celor care detin puterea banilor atunci vom asista in curand la un al doilea mare JAF in care 95% din populatia globului va saracii iar restul se vor inbogatii si mai mult.Solutia: NOI FILOZOFII FINANCIARE SAU DE CE NU CHIAR DISPARITIA BANILOR IAR ATUNCI OAMENII NU VOR MAI AVEA FRICA....SI VOR MUNCII DE PLACERE IAR TOATE RESURSELE SE VOR INPARTI IN MOD EGAL...Proiectul"Venus" atunci nu ar parea o utopie!Motivatia oamenilor va fii atunci Iubirea si nu FRICA= BANI,
In alta ordine de idei Stagflatia o sa fie benefica ptr cei care nu s-au imprumutat peste masura, si mai ales ptr cei care au economisit ceva bani, ptr ca or sa fie capabili sa cumpere mai multe cu banii economisiti. Din pacate marea majoritate a romanilor nu stiu cum sa-si cheltuie salariile mai repede, eventual isi mai iau si un credit cu buletinul.
Pana la solutia "Venus" cred ca o solutie mai la indemana ar fi trecerea la o moneda care sa aiba corespondent in aur, asa cum e euro acum, sau cum era dolarul mai demult. Acest lucru ar limita acordarea de credit excesiv care a dus la aceasta criza, cat si la Marea Depresiune (unii numesc actuala criza "Cea mai mare Depresiune").
tot in cv: Romanian (European Union)... adica?!
nu scrie mai nimic de educatia din tara lui decat "first in his class".
mai vad multe referinte si informatii carieristice.
deci.. da.
stim ca avem oameni talentati, oameni de cariera, oameni cu bani, oameni destepti, avem de toate.
insa dupa cum vedeti, nu-i de ajuns...
Aici http://sites.google.com/site/florinbilbiie/home scrie ca este Profesor din ianuarie 2010 .
Ai devenit mai controversat decat ti-ai fi dorit in randul internautilor romani. Dar nu asta conteaza.
altfel, sigur ca nu asta conteaza!
Pacat insa de fotografia postata! Ma gandesc ca se putea gasi alta...care sa nu-ti dea frisoane cand o privesti. Dar...aceasta e o problema de forma si nu de fond.
"Originile crizei actuale sint necunoscute"... poate pentru un mic ego-finantist de la Sorbonne. Pentru altii, mai implicati in economia reala, sint destul de clare.
Pe langa stagiile alea facute prin nu stiu ce temple economice, unul prin industrie & inovatie nu ar fi de prisos . Ati intelege mai usor "cauzele".
Cand mediile financiare afiseaza beneficii cu 2 cifre, si economia reala se zbate undeva in jur de 3%, e cazul s'o lasati mai moale cu "econometria". Daca ne'am regla si noi algoritmii dupa rezultatele pe care le dorim si nu pe care le obtinem, masina dv. ar fi zilnic in pana, curentul s'ar opri, si probabil dv. ati fi deja la somaj.
As vrea sa vad o lista de publicatii, ante-criza, in care analizati riscurile "inventivitatii fara precedent" (speculatiei ?) a institutiilor financiare ?
Hai, ca pe la mate ne mai pricepem si fara sa fim economisti.
Best regards,
USBMan
ma uimesc randurile scrise de unii dintre "conationalii "mei.Daca nu putem atinge performantele acestui tanar,de ce sa nu le maculam,unii mai mult,altii mai putin.Mai circula candva un banc,f.graitor in acest sens.Se spune ca,in iad fiecare tara are cazanul ei cu smoala in care sunt perpeliti la foc mic,pacatosii.Fiecare cazan este pazit de doi scaraotchi ptr.a nu-i lasa pe pacatosi sa iasa din cazan.Cel al romanilor este singurul care nu necesita paza....cum da unul sa iasa la suprafata imediat il trag ceilalti inapoi.Aceeasi Carmela.
iata o sursa de informatie secreta, pentru 'cunoscatori': google.com. dupa aceea trebuie sa stiti sa faceti unu plus unu.
dar cel mai bine ar fi sa ne dati dumneavoastra o lista cu 'jurnalele' asa-zis serioase, ca sa stim si noi ce sa citim. si sa ne spuneti unde publicati, ca sa vedem de ce simtiti impulsul asta de nestapanit de a va erija in judecator si de a cauta nod in papura. sau poate ca explicatia o fi mult mai simpla - invidia???
a propos, eu nu pun plusuri si minusuri.
Unu la mana, tu nu vorbeai de reviste de top, ci de reviste 'serioase'. Toate revistele in care omul asta a publicat sunt 'serioase'. Doi la mana, daca vrei sa vorbesti despre reviste de top: omu' are revise and resubmit la JPE si la REStats - ceea ce infirma afirmatia matale ca 'n-are rabdare'. Acu' daca s-or publica sau nu, nu stiu nici eu, nici tu, nici el. Trei la mana, tu ai un bias 'finance' care e ridicol: mathematical finance, top journal??? hai ca am ras ... poate prin vreo banca! ia uita-te matale pe link-ul asta care clasifica reviste in finante: http://www.journal-ranking.com/ranking/listCommonRanking.html?citingStartYear=1901&externalCitationWeight=1&journalListId=266&selfCitationWeight=1 Ai sa vezi ca MF e pe locul 12, iar pe 7 gasesti revista aia care cum zici tu 'e buna dar nu e top', jmcb (care, a propos, e top field in macro). Patru la mana, daca te uiti la un ranking care ia in calcul impactul per articol, (o lucrare care a facut valva, pe care o poti citi gratuit aici http://www.hse.ru/data/279/064/1237/wp0512.pdf Table 2) revista de top overall este NBER Macroeconomics Annual, unde FLorin a publicat un articol. Asa ca inainte de a emite judecati, revin la sfatul meu initial: mai pune mana pe o carte ceva.
Cat despre judecata privind tenure in US, oare nu te-au invatat astia la scoala sa o iei mai usor cu "counterfactuals"? Dupa aceeasi logica, mutatis mutandis, daca Sony ar fi fost o firma americana ar fi dat poate faliment. Intelegi? Si, mutatis mutandis, poate ca Gerard Depardieu n-ar fi facut cariera la Hollywood. A propos, tu unde ai tenure? Sau poate ca ai doar ... rabdare (si multa fiere de varsat pe net)
unde am publicat se gaseste la mine pe website. nu stau sa-ti enumar tie chestiile astea.
eu m-am referit la felul pompos si exagerarile facute in cazul d-lui Florin de catre autorul articolului si de catre vedeta aia de prof. de la ase. in rest, am toata stima pt Florin; nu-l cunosc, dar ca researcher a dovedit ca este foarte bun; in financial-math-economics sunt insa foarte multi altii (sute, mii, who knows) care au lucrari comparabile si poate chiar mai bune. premiul Nobel, very long shot. tu oricum ai mai multe info despre el din moment ce ii stii si situatia cu revise/resubmit a paperurilor. dar se pare ca nu prea cunosti cu ce se mananca asta.
acu te las, ca n-am chef sa-mi pierd timpul cu unul care nu are habar de topic si doar se uita pe topuri si se lauda...contonua sa razi ca MF e pe locul 12
De ce nu puneti oameni din acestia cit mai multi in guvern?
Ultimele rezerve de energie, sunt aruncate la canal prin producwrea de marfuri de proasta calitate si "ieftine". O singura cale mai poate salva planeta de la distrugere, si anume uniformizarea pietii muncii, adica cat castigi la NY sa castigi si la Bucuresti sau Beijing. In acest caz, teoriile economice se vor putea aplica din nou si legile economiei vor functiona din nou. Restul spus in articol sunt palavre.
De ce are nevoie o tara ca sa aiba salarii mari?Uitati-va la Australia: legi economice, anticoruptie etc. facute cu cap, populatie redusa raportata la resurse, probabil si intrastructura dezvoltata...
Cat despre Florin Bilbiie, toata admiratia mea. Atat de inteligent incat sa nu sa sugrume cu GRE-ul si totusi destul cat sa rupa gura targului de n+1 ori. Bravo, halal si la mai mare.