Asculta Jurnalul Economic Radio France Internationale - HotNews.ro
Descarca fisierul audio in format MP3
Raport Global Financial Integrity: Romania, locul 34 dupa fluxurile finaciare ilicite catre alte tari
Fluxurile financiare ilicite din Romania catre alte tari plaseaza tara noastra pe locul 34 in lume, cu o medie anuala de 3,6 miliarde de dolari "scapati" in afara tarii, arata un raport anual pe aceasta tema publicat de think thankul american Global Financial Integrity.
Iesirile ilegale de bani pe plan global au urcat de la 1260 miliarde dolari la 1440 miliarde dolari in 2008, cresterea reala (minus inflatia) a fluxurilor ilegale de- a lungul celor noua ani cercetati de americani (2000- 2008) fiind urmatoarea: Orientul Mijlociu si Africa de Nord (MENA) (24,3 la suta), tarile europene in curs de dezvoltare (23,1 la suta), Africa (21,9 la suta), Asia (7.85) si emisfera vestica ( 5.18 la suta). Asia a reprezentat 44,4 la suta din totalul fluxurilor ilicite din lumea in curs de dezvoltare, urmata de MENA (17,9 la suta) si de europeni (17,8 la suta).
Cele mai mari cinci tari cu iesiri ilicite, cumulate in perioada 2000-2008 sunt China (2180 miliarde dolari), Rusia (427 miliarde dolari), Mexic (416 mld. dolari), Arabia Saudita (302 miliarde dolari) si Malaezia (291 miliarde dolari). Primele zece tari reprezinta 70 la suta din iesirile ilicite din toate tarile in curs de dezvoltare pe perioada 2000-2008.
China continua sa fie cel mai mare exportator de capital ilicit, dar rolul ei s-a diminuat considerabil.
Prin flux ilicit, autorii numesc acele transferuri ilegal castigate, transferate sau utilizate fara sa fie inregistrate undeva si care conduc la acumularea de active externe de catre rezidenti. Ele pot implica castiguri prin mijloace legitime, cum ar fi profiturile unei afaceri legitime, dar banii sunt transferati in strainatate fara ca ei sa fie supusi taxarii.
Iesirile ilicite sunt in general generate de lipsa unei guvernari normale, de instabilitate politica si de coruptie.
Noua companie aeriana IAG va fi cotata la bursele din Madrid si Londra
Actiunile companiei aeriene IAG (International Consolidated Group), rezultata in urma fuziunii dintre compania spaniola Iberia si British Airways, vor fi cotate, incepand de luni, la Bursa din Madrid si la cea din Londra.
Cele aproximativ 1,8 miliarde titluri ce formeaza capitalul social al IAG vor fi cotate la cele doua burse, la un pret de pornire de 3,351 euro pe actiune.
Iberia a incheiat ultima sesiune bursiera cu o scadere de 1,92%, la un pret de 3,42 euro/actiune.
La randul lor, actiunile British Airways au incheiat ultima sesiune la bursa din Londra cu o scadere de 1,74%. IAG va fi a sasea companie aeriana din lume ca incasari si a treia din Europa. Va avea a cincea flota aeriana din lume, cu 406 avioane, va acoperi 204 destinatii si va transporta circa 60 milioane pasageri pe an.
Noua companie isi propune sa factureze circa 15 miliarde euro (circa 20,1 miliarde dolari) anual, urmand sa fie depasita in Europa doar de Lufthansa si Air France-KLM.
International Consolidated Group va avea peste 57.000 angajati si va permite British Airways sa patrunda pe piata din America Latina, prin intermediul companiei Iberia, in timp ce compania spaniola isi va consolida prezenta in Asia si America de Nord, in urma acestei fuziuni.
IAG va fi detinuta in proportie de 44% de catre Iberia si de 56% de catre British Airways, va avea sediul financiar la Londra si sediul social la Madrid.
Grecia va evita restructurarea datoriilor prin generarea de excedente bugetare
Grecia va evita restructurarea datoriilor prin generarea de excedente bugetare, excluzand dobanzile si datoriile, precum si prin reforme care vor aduce crestere economica in anii care vor urma, a declarat ministrul de Finante. Autoritatile elene vor sa prelungeasca termenul in care Grecia trebuie sa ramburseze ajutorul financiar de urgenta de la Uniunea Europeana si FMI, dar ministrul a afirmat in repetate randuri ca nu se discuta restructurarea datoriilor.
El a aratat ca restructurarea datoriilor poate fi evitata prin crearea de excedente bugetare primare (exclusiv dobanzile si datoriile) de 5%-6% din PIB, aplicarea de reforme structurale care vor aduce cresterea economica reala la peste 2%, precum si prin prelungirea termenului de rambursare a ajutorului de 110 miliarde de euro.
