Nicio banca inscrisa in programul "Prima Casa" nu a anuntat Ministerul Finantelor Publice (MFP) ca ar intentiona sa renunte la proiect, iar statul a emis garantii pentru astfel de achizitii si in luna ianuarie, potrivit unui comunicat al ministerului, citat de Mediafax.
"FNGCIMM a emis garantii in numele si contul statului, pentru credite acordate in cadrul programului Prima casa si in luna ianuarie. De asemenea, Ministerul Finantelor Publice nu a fost informat de nicio banca comerciala prezenta in program de intentia sa de a renunta la Prima casa", arata institutia.
Ministerul noteaza ca plafonul pentru acest program, pentru anul 2016, este de 1,69 miliarde lei.
"Finantatorii participanti in cadrul programului acorda actualmente credite Prima casa, in baza alocarii sumei de 200 milioane de lei provenite din rambursari de rate de capital efectuate pana la data de 31.12.2015 precum si din diferentele ramase neutilizate din sumele alocate anul trecut, in valoare totala de 172.580.733 lei si din plafonul reutilizat in conditiile legii, disponibil pana la data de 31.12.2016, de 17.749.422 de lei. Dupa utilizarea sumelor mentionate mai sus, de 390.330.155 de lei, institutiile finantatoare vor acorda credite in cadrul programului Prima casa in baza alocarii plafonului suplimentar de garantii de 1,3 miliarde de lei, in conformitate cu HG nr.1016/30.12.2015", mai arata Finantele.
Decizia Raiffeisen Bank de a majora avansul la credite imobiliare a fost luata din cauza impactului estimat al aplicarii legii darii in plata asupra riscului bancii, iar daca lucrurile nu se clarifica, banca renunta si la "Prima Casa", a declarat presedintele bancii, Steven van Groningen, a scris ZF in editia de miercuri.
Raiffeisen, un jucator de top cinci din sistemul bancar, a luat saptamana trecuta o decizie surprinzatoare, hotarand sa majoreze avansul cerut clientilor la creditele imobiliare chiar inainte de reluarea discutiilor in Parlament privind legea darii in plata. Banca a decis sa urce avansul pentru creditele imobiliare standard in lei la 35%, iar pentru finantarile in euro la 40%. Conform reglementarilor BNR, avansul minim pentru creditele imobiliare in lei este de 15%, iar pentru euro de 25%.
"Daca legea se aproba, se schimba ceva esential, pentru ca cel care ia creditul nu mai raspunde in fata bancii cu averea lui, nu mai dau practic credit la o persoana, ci eu, ca banca, finantez un activ si trebuie sa calculez cum poate evolua valoarea acestui activ in 10-15 ani. De aceea cer avans mai mare. E ca la leasing financiar. Avansul nu mai depinde de bonitatea clientului, ci de fluctuatia valorii activului", a afirmat van Groningen.
Seful Raiffeisen a criticat dur proiectul legii darii in plata, spunand ca schimba radical regulile ce guverneaza sistemul bancar si ca situatia este cu atat mai grava cu cat se discuta aplicarea lui retroactiva, la imprumuturi deja in derulare.
In plus, in forma actuala, legea nu clarifica situatia programului "Prima Casa" si daca garantia acordata de stat se va mentine, in caz contrar ridicandu-se intrebari legate de constitutionalitatea acestui act legislativ.
Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank Romania, este convins ca masura de majorare a avansului, decisa de banca romaneasca cu capital austriac, va fi luata si de celelalte institutii de credit in cazul adoptarii legii darii in plata, iar efectul va fi limitarea accesului la finantare al populatiei, in conditiile in care romanii deja sunt la jumatatea mediei europene in privinta numarului de metri patrati de locuinta per cetatean si multi tineri nu au o locuinta proprie.
Raiffeisen, un jucator din top cinci, a decis saptamana trecuta sa majoreze avansul cerut clientilor pentru creditele imobiliare standard in lei de la 35%, iar pentru finantarile in euro la 40%.
1
0
