Cum pot fi transformate ruinele industriale in bijuterii arhitectonice

de Catiusa Ivanov     HotNews.ro
Luni, 29 noiembrie 2010, 5:09 Economie | Imobiliar

Cum pot fi transformate ruinele industriale in bijuterii arhitectonice
In urma cu 100 - 200 de ani, erau considerate adevarate minuni tehnologice si arhitecturale, mandria orasului. In vremea comunismului au fost transformate in intreprinderi de stat  sau uzine pentru a li se mari capacitatea de productie. Dupa revolutie, au fost privatizate si scoase la mezat pentru terenul pe care se afla. Constructiile vechi, devenite monumente datorita valorii arhitecturale, sociale si istorice, sunt lasate in paragina si ajutate sa se demoleze pentru a elibera in mod “natural” terenul.

Cateva cladiri de birouri, un mall sau un cartier residential ar fi mult mai profitabile. Cam asta este pe scurt istoria patrimoniului industrial romanesc. In alte tari europene, fostele industrii sunt transformate in sali de spectacol, muzee sau chiar locuinte. In randurile de mai jos, va prezentam cateva exemple de buna practica, foste fabrici care au fost convertite in caldiri noi si care au devenit afaceri de success. La polul opus, foste industrii lasate in paragina, minuni arhitecturale, distruse sub ochii nostrii.


Cea mai veche tipografie din Bucuresti, transformata in hotel de 4 stele

Tipografia  “Cartea romaneasca”, construita in 1919 pe bd. Iancu de Hunedoara, in apropiere de intersectia cu Calea Dorobantilor, s-a transformat din 2009 intr-o cladire moderna care adaposteste un hotele de patru stele, birouri si un centru comercial. Din vechea tipografie a mai ramas doar fatada de caramida vizibila dinspre bulevardul Iancu de Hunedoara si cladirea administrativa care a fost restaurata integral. Dezvoltatorul, firma austriaca Soravia a investit in acest proiect aproximativ 38 de milioane de euro. « La un an de la inaugurare, aproape tote spatiile din cladire au fost inchiriate. A mai ramas doar ultimul etaj, unde suntem in negocieri. Pot sa va spun ca am inchiriat cu niste preturi foarte foarte bune. Calitatea arhitecturii a contat foarte mult deoarece avem chiriasi foarte pretentiosi, companii multinationale », ne-a declarat Ovidiu Rinea, property manager Soravia. 


Bursa de marfuri de pe Calea Rahovei a devenit  centru cultural

Cladirea Bursei de Marfuri de pe Calea Rahovei a fost construita la sfarsitul secolui XIX, in cadrul unui vast program de modernizare a Bucurestiului.  "Nu putea fi ocasiune mai bună venire ca Capitala sa  ne doteze cu Intreposite generale de comert de cât acum când ea e obligată a'şi reclădi intrepositul de vinuri. Căci, instalându-se în aceiaşi incintă intrepositele pentru or-ce categorii de mărfuri, nu numai ca cheltuiele de teren, constructiune, exploatare şi administratiune sunt mai  mici, dar şi comertului se oferă printr'acéstă concentrare netăgăduite avantage", citeaza din documentele vremii Doina Vella, asociatia PRO_DO_MO. Bursa de marfuri a fost ridicata dupa planurile arhitectului Giulio Magni, unul dintre cei mai maeri arhitecti ai vremii. Se pare că în acest proiect a fost implicat, cel putin drept consilier, şi inginerul Anghel Saligny, angajat în calitate de consultant "în diferite chestiuni tehnice". Dupa 1983, Vama Bucuresti-Antrepozite a servit, prozaic, ca loc de organizare a santierului pentru lucrarile de la Casa Poporului, apoi, dupa 1990, diversele parti ale ansamblului au devenit proprietate privata.


In 2005  a fost cumparata de DC Communications si Headvertising care au reconvertit fostul depozit  si l-au transformat in ceea ce este astazi, o afacere de success intr-un loc care imbina perfect vechiul cu noul. “Am ajuns intamplator prin zona si din clipa in care am vazut-o, am stiut ce voi face. Ne-am decis sa o cumparam din clipa in care am aflat ca este de vanzare. Achizitia a fost complicata si neprogramata. A durat aprope un an si am realizat parteneriatul cu Headvertising pentru ca depasea capacitatea noastra financiara. Lucrarile de reconversie au durat 3 ani si am investit circa 3,5 milioane de euro”, ne-a declarat Theodor Frolu, actionar la DC Comunication.
Cladirea a fost deschisa in 2008 si este dedicata industriilor creative. Adaposteste birouri pe cele trei nivele superioare si un spatiu de peste 1.000 mp dedicat activitatilor publice. Acolo functioneaza o cafenea, un spatiu multifunctional si Centrul International de Arta Contemporana.

Halele Ford, incorporate intr-un ansamblu rezidential

Frumosul monument de pe Calea Floreasca urmeaza sa fie integrat intr-un complex  de cladiri  care va cuprinde un turn de birouri de circa 100 de metri inaltime si 3 cladiri de locuinte. Hala va fi restaurata si va adaposti un centru comercial si diverse dotari publice. Complexul inca nu a primit toate aprobarile necesare insa, Vlad Cavarnali, arhitectul care a gandit proiectul, spune ca ar putea fi gata pana la sfarsitul anului 2015. Dezvoltatorul este Gobal Finance, iar investitia s-ar putea ridica la circa 50 milioane de euro.
Halele Ford au fost construite in 1935 pentru fabrica de masini Ford.

Moara lui Asan, distrusa de nepasarea autoritatilor

Moara lui Asan, prima moara cu aburi din Bucuresti, monument istoric de importanta nationala se afla exact la polul opus. Cladirea este distrusa sistematic de mai bine de patru ani, sub ochii autoritatilor. Ansamblul se afla pe strada Silozului nr. 25, in spatele blocurilor de pe Soseaua Stefan cel Mare, intre Lizeanu si Bucur Obor. In ciuda faptului ca proprietarii de monumente au obligatia sa asigure paza acestora si sa le mentina in buna stare, aproape in fiecare zi oamenii strazii vin aici ca la ei acasa si fura instalatiile de metal din interiorul complexului, caramida si lemnul, ca sa le vanda.

„Moara lui Asan” a fost construita in 1853 de negustorii George Assan si Ioan Martinovici. La vremea respectiva a fost si cea mai inalta cladire din Capitala. La scurta vreme dupa ce a fost construita, moara a devenit unul dintre punctele de atractie pentru curiosii din zona, fiind numita fie „Moara de foc de la Obor”, fie „Vaporul lui Assan”.
La o jumatate de secol de la infiintare, ansamblului i s-au mai adaugat cateva cladiri, iar constructiei principale i-a fost atasat un ceas despre care George Potra spunea, in volumul „Din Bucurestii de ieri”, ca a fost pentru multa vreme „ceasul oficial al oamenilor din cartierul Obor-Colentina”. Pana in iunie 1948, cand a aparut legea nationalizarii intreprinderilor particulare, fratii Assan au actualizat in permanenta tehnologia fabricii.
Din 1974, in fostele spatii ale morii a functionat fabrica de paine „Graul”. Astazi, firmele Solaris S.A. si Graul S.A. detin fabricile Asan, a caror suprafata este de  47.000 mp.

Hala Obor, in stare avansata de degradare

Hala Obor a fost construita intre anii 1939-1945 dupa proiectul arhitectului Horia Creanga. La vremea respectiva erau cea mai mare si mai moderna hala din Sud-Estul Europei. Dupa 1990 a fost privatizata. Acum in interiorul cladirii functioneaza un centru comercial.  Cladirea se degadeaza de la zi la zi, nefiind intretinuta corespunzator.


Citeste mai multe despre   






















10930 vizualizari

  • -3 (11 voturi)    
    bijuterii arhitectonice sau kitch oribil (Luni, 29 noiembrie 2010, 8:56)

    Red [anonim]

    pretinsa ingemanare vechi modern este doar un kitch hidos. o smecherie prin care se construiesc birouri pe ce mutileaza cladiri vechi de valoare. oribilitati servite cu nesimtire drept "bijuterii"
    • +3 (5 voturi)    
      Nu sunt de acord cu tine (Luni, 29 noiembrie 2010, 11:28)

      Andu [anonim] i-a raspuns lui Red

      Uite, eu nu sunt de acord cu tine. Trec des prin zona aceea si apreciez aspectul cladirii de pe Iancu de Hunedoara.
      Este drept, gusturile nu se discuta, dar pot observa tonul plin de ura nenecesara al mesajului tau.
      Ca si Andrei de mai jos, ma bucur sa vad o incercare de a face ceva diferit, de a imbina noul cu vechiul.
      In alta ordine de idei, ce ai sugera sa se intampla cu cladirea aceea si altele ca ea? Sa fie lasate in paragina? Sa se cheltuiasca milioane din bugetul public (banul meu si al tau) pentru renovarea lor, ca apoi sa devina ce?
      • 0 (0 voturi)    
        ai perfecta dreptate! (Luni, 29 noiembrie 2010, 13:37)

        Cristian Ioan [anonim] i-a raspuns lui Andu

        intr-o tara normala, poate ca nu ar fi solutia optima, dar la noi "kitsch-ul' acesta este singura varianta ce granteaza pastrarea macar a unei farime din cladirea originala!!!

        birourile s-ar fi construit oricum
    • +3 (3 voturi)    
      Subscriu (Luni, 29 noiembrie 2010, 11:31)

      Ana lu' Manole [anonim] i-a raspuns lui Red

      Cel mai bun exemplu este oribilul turn de vis-a-vis de fostul CC care adaposteste acum (culmea ! ) chiar Ordinul Arhitectilor.
      • 0 (0 voturi)    
        O parere nu chiar potrivita (Marţi, 30 noiembrie 2010, 14:37)

        unu cu pareri [anonim] i-a raspuns lui Ana lu' Manole

        1. Ce anume te face sa crezi ca acel turn e oribil? esti capabil(a) sa scrii 2-3 propozitii coerente despre ce anume face in ochii tai "turnul" oribil (zic in ghilimele pt ca e la inaltimea cc-ului deci nici pe de parte un turn
        2. Turnul adaposteste Uniunea Arhitectilor, nu Ordinul Arhitectilor, si nu e culmea, ea a detinut ruina si terenul respectiv, s-a facut un concurs pentru o zona mai mare si asta e varianta la care s-a ajuns dar din pacate restul ansamblului nu s-a mai construit.
        3. UAR nu este doar "adapostita" de cladire si o si detine in parteneriat cu o firma.
  • +6 (6 voturi)    
    CLADIRILE VECHI si/sau DE PATRIMONIU ... (Luni, 29 noiembrie 2010, 9:40)

    OMULD\dinBANAT [anonim]

    ... in tarile civilizate se demoleaza extrem de greu sau e chiar imposibil de demolat, la noi intr-o tara anormala, toti prostii demoleaza cladirile vechi si /sau de patrimoniu in fiecare oras din Romania.
  • 0 (2 voturi)    
    e bine (Luni, 29 noiembrie 2010, 10:11)

    Andrei [anonim]

    Exemplul Tipografia de pe Iancu de Hunedoara e criticat de unii ca fiind doar un kitsch sau fatadism, dar eu apreciez aspectul sau diferit, pe care il ofera, un contrast binevenit cu blocurile comuniste din intersectia Perla. Daca era distrusa, s-ar fi construit birouri fara niciun fel de identitate. Imi fac des cumparaturile acolo tocmai pentru ca apreciez transformarea.
    • +1 (1 vot)    
      SINGURA CLADIRE (Luni, 29 noiembrie 2010, 12:22)

      `gogu [anonim] i-a raspuns lui Andrei

      cu personalitate din zona, restul niste banale blocuri comuniste si cele noi din sticla, oribilitati ale capitalismului salbatic.
      Nu ar fi trebuit sa fie permisa constructia de turnuri de sticla in centrul Bucurestiului, ci numai la centura. S-ar fi pastrat astfel cladirile vechi, iar in locul terenurilor virane si fabricilor demolate ar fi trebuit facute parcuri si zone verzi ( vezi Eletroaparataj, IMEB, Electrotehnica, Ventilatorul, Electroprecizia, FEA, etc)
  • -3 (5 voturi)    
    oribil exemplu (Luni, 29 noiembrie 2010, 10:57)

    claus [anonim]

    Ce exemplu oribil Tipografia de pe Iancu.Arata cum nu se poate mai prost. zici ca zambeste hidos o cladire de sticla care a scalpat un monument arhitectural.
  • +3 (5 voturi)    
    Nu-mi vine sa cred (Luni, 29 noiembrie 2010, 11:43)

    Andu [anonim]

    Cat de xenofobi (la sensul figurat) pot fii unii oameni. Fara a fi nici pe departe a 8-a minune a lumii, cladirea de pe Iancu de Hunedoara este o initiativa arhitectonica intr-un oras lipsit de orice preocupare pentru aspect si eleganta.
    Toata lumea se plange de cenusiul nestructurat al blocurilor comuniste si de betoanele de prost gust ale noilor ajunsi, dar nimeni nu vrea sa accepte noi sugestii si orice experiment este calificat automat drept kitsch.
    Si turnul Eiffel a fost kitsch la vremea lui, dragilor!
    • 0 (0 voturi)    
      Ies comuniştii din găurile lor :) (Luni, 29 noiembrie 2010, 16:40)

      Gigi Maybachistu' Urban [anonim] i-a raspuns lui Andu

      Cenuşiul blocurilor comuniste combinat uneori cu o zugrăveală galben-closet-public (ex. cele 3 blocuri jegoase de lângă Auchan Titan) le convenea lighioanelor cripto-comuniste. Era un simbol al Epocii egalitariste a Puloverului Uzat, uniforma pe care o îmbrăcaseră alde Rânjilă la Loviluţie.

      Culorile vii ale blocurilor reabilitate termic, sticla blocurilor de birouri şi hipstereala vechi+modern de inspiraţie franţuzească (cam aşa fac nepoţii lui conu' Nicolas, a se vedea Piramida de la Luvru şi monumentul de sticlă de la Ecole Militaire) cad greu la stomacul obişnuit cu sarmalele al cripto-comunistului. Nu se asortează cu puloverul uzat, nici cu Loganul şi nici cu berea la PET. Cer ca locatarul lor să poarte costum şi cravată, să se dea cu Citroenul şi Bemveul şi să bea cafea de 15 RON ceaşca în Dorobanţi :))
  • 0 (0 voturi)    
    Hunedoara (Miercuri, 1 decembrie 2010, 4:19)

    Thheo [utilizator]

    sa vad pe cineva incercand asta in orasul Hunedoara, care arata de iti vine sa fugi..


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version