Un top al celor mai sustenabile scheme europene de pensii plaseaza in topul tarilor in care pensionarii traiesc peste limita decentei Danemarca, Estonia, Irlanda, Letonia si Olanda.
Concluziile ultimului Barometru European al Pensiilor, intocmit de Aon Consulting, indica diferente semnificative intre tarile Uniunii Europene in ceea ce priveste reteta supravietuirii in conditii civilizate dupa depasirea varstei de pensionare.
Barometrul analizeaza patru mari aspecte esentiale atunci cand este discutata problema pensiilor publice si private. Este vorba despre demografie, despre sustenabilitatea si usurinta acordarii pensiilor, despre gradul in care pensia publica este suficienta unui trai decent si despre apetitul angajatilor pentru pensiile private.
Din perspectiva celor de mai sus, tabloul general al sistemelor de pensii din diferite tari europene arata ca toate se confrunta cu problemele determinate de cresterea numarului de pensionari in raport cu angajatii care le asigura pensia publica pe sistemul “pay-as-you-go”.
Aceasta creeaza o dilema financiara majora intre asigurarea unui cuantum suficient al pensiilor si posibilitatea acordarii lor pe termen lung. In tari cu o natalitate ridicata, speranta de viata indelungata si varste de pensionare timpurii, cum este Franta, asigurarea unor pensii indestulatoare pe o perioada indelungata reprezinta o provocare careia guvernantii incearca sa ii faca fata. Pe de alta parte, in tari ca Letonia sau Estonia, unde speranta de viata este scazuta, sistemul nu are dificultati in asigurarea unor pensii decente.
Prin prisma aspectelor esentiale analizate de barometru, Danemarca, Estonia, Irlanda, Letonia, Olanda si Marea Britanie au la ora actuala cele mai bune sisteme de pensii din Uniunea Europeana. Un factor important in asigurarea performantei sistemelor de pensii il reprezinta pensiile private, care vin sa completeze pensiile publice, destul de scazute. In Danemarca, desi pensia publica nu este foarte generoasa, majoritatea persoanelor care se retrag din activitate nu sufera o diminuare nivelului de trai.
Peste 95% dintre danezi cotizeaza la fonduri de pensii private, completandu-si astfel veniturile obtinute dupa pensionare. Un alt ingredient al succesului sistemului de pensii danez este ocuparea fortei de munca pana la varste inaintate. Angajatorii au la dispozitie diferite formule de angajare a persoanelor de peste 55 de ani, astfel incat 50% dintre cei ce s-ar putea pensiona prefera sa ramana activi.
Marea Britanie, Irlanda si Olanda isi datoreaza echilibrul sistemelor de pensii raportului favorabil dintre pensiile publice si cele ocupationale cu beneficii definite (care asigura un nivel cert al pensiei). Acestea din urma sunt suficient de mari pentru a compensa pensiile publice. Situatia este insa pe cale sa se deterioreze, companiilor fiindu-le din ce in ce mai dificil sa garanteze un anumit nivel al
pensiilor. In Marea Britanie fenomenul este atat de ingrijorator incat guvernul a anuntat introducerea unei scheme de pensii nationale obligatorii, pentru suplimentarea celei publice si a celor ocupationale. Aceasta va incepe sa functioneze cel mai devreme din 2012.
Cele mai slabe sisteme de pensii sunt cele din Belgia, Grecia si Slovenia. In Belgia, speranta de viata este ridicata, iar varsta pensionari
i timpurie. Astfel, doar 30% dintre belgienii cu varste cuprinse intre 55 si 64 de ani sunt angajati. Pensiile ocupationale nu sunt foarte generoase, asa ca belgienii prefera sa faca economii substantiale inca din timpul vietii active. Slovenia este tara membra a Uniunii Europene cu cea mai mare speranta de viata, rata natalitatii cea mai scazuta si varstele de pensionare cele mai timpurii.
Acest cumul de factori face ca pensia publica sa fie una dintre cele mai scumpe din Uniunea Europeana si foarte greu de asigurat pe termen lung. Dat fiind momentul relativ recent al aderarii la Uniunea Europeana, sistemele de pensii din Romania si Bulgaria nu sunt inca monitorizate de Barometrul European al Pensiilor.
