​EXCLUSIV/DOCUMENT Ce-i nemultumeste pe asiguratori la proiectul legii RCA si ce prevederi legale vor duce la cresterea preturilor, in opinia firmelor de asigurari

de Adrian Vasilache     HotNews.ro
Vineri, 23 septembrie 2016, 16:29 Economie | Asigurari

Impactul legii RCA asupra preturilor
Foto: UNSAR
 documente
(23 Sep 2016) PDF, 4MB
(22 Sep 2016) PDF, 347KB
Plata in rate a primei RCA, posibilitatea de a-ti repara masina pe propria polita RCA, posibilitatea suspendarii asigurarii, incheierea de polite pe o perioada mai mica de 6 luni, solutionarea cererilor de la despagubire de la 3 luni la numai 30 de zile sunt masuri care vor duce la cresterea preturilor, se arata intr-un document de pozitie al UNSAR fata de proiectul legii RCA. Proiectul a fost aprobat deja de Senat si urmeaza sa fie dezbatut in saptamana viitoare in plenul Camerei Deputatilor, for decizional. Asiguratorii propun introducerea de penalitati atat pentru asiguratii care intarzie plata ratelor, cat si pentru asiguratorii care nu isi respecta obligatiile de plata fata de celelalte companii din piata.

NOTA: HotNews.ro a scris joi, 22 septembrie, ca abia ce a intrat in vigoare Ordonanta de Urgenta care prevede cum se va face plafonarea pentru 6 luni a preturilor RCA, ca Plenul Camerei Deputatilor are saptamana viitoare pe ordinea de zi, in 26-27 septembrie, un proiect de lege care schimba toata legislatia RCA si preia prevederile referitoare la plafonarea preturilor RCA cuprinse in Ordonanta de Urgenta data de Guvern, care ar urma sa fie abrogata.

HotNews.ro a obtinut acest proiect de lege care este in lucru, pe traseul legislativ, avand in prezent si amendamentele propuse de transportatori, amendamente care daca raman asa vor crea probleme in privinta aplicarii tarifelor de referinta RCA.


In acelasi timp, HotNews.ro a obtinut si documentul de pozitie al UNSAR (Uniunea Asiguratorilor si Reasiguratorilor din Romania) transmisa in 19 septembrie Camerei Deputatilor, fata de proiectul de lege RCA adoptat in Senat, document care la acel moment nu avea integrate prevederile legate de plafonarea preturilor RCA pentru 6 luni, prevederi care au aparut abia prin Ordonanta de Urgenta adoptata de Guvern in 14 septembrie. Exceptand prevederile legate de plafonarea preturilor, toate amendamentele ridicate de UNSAR sunt cu privire la proiectul de lege RCA discutat acum in Camera Deputatilor, for decizional.


Redam mai jos cele mai importante amendamente sustinute de asiguratori in acest document de pozitie:

  • 1. UNSAR considera ca in forma actuala a proiectului de lege lipseste atributia principala a Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din Romania: aceea de Birou Carte Verde, ceea ce va conduce la un vid legislativ cu efecte greu de imaginat. (..)
  • 2. Termenul de solutionare a cererii de despagubire.

Conform proiectului legislativ, Art. 18, alin. (1) si (2) introduc un termen de 30 de zile pentru solutionarea cererii de despagubire. Astfel, alin (1) stipuleaza ca 'in termen de cel mult 30 de zile de la data inaintarii cererii de despagubire de catre asigurat ori de catre partea prejudiciata, asiguratorul RCA este obligat sa..', iar alin (2) mentioneaza ca 'daca in termen de cel mult 30 de zile de la avizarea producerii evenimentului asigurat de catre partea prejudiciata ori de catre asigurat, asiguratorul RCA nu a notificat partii prejudiciate respingerea pretentiilor de despagubire, precum si motivele respingerii, asiguratorul RCA este obligat la plata despagubirii'.

Precizam ca termenul de 30 de zile este insuficient pentru investigarea unui dosar de dauna asupra caruia planeaza suspiciuni de frauda, ceea ce va conduce inevitabil la cresterea fraudelor si implicit la costuri suplimentare pentru asigurati.

UNSAR propune preluarea prevederilor din Directiva UE 103/2009/CE, Art. 22 ('In care oferta nu a fost prezentata in termen de 3 luni, se percep dobanzi calculate in functie de valoarea despagubirii oferite de catre intreprinderea de asigurare sau acordate de catre judecator persoanei vatamate'.).

Astfel, propunerea UNSAR este ca art. 18, alin (1) si (2) sa fie modificate tinand cont de termenul din directiva, de 3 luni.

  • 3. Calculul penalizarilor in cazul intarzierii despagubirilor

"Articolul 18, alin. (5) al Proiectului de lege stipuleaza ca 'Daca asiguratorul RCA nu isi indeplineste obligatiile in termenul prevazut la alineat (4) sau si le indeplineste defectuos, inclusiv daca diminueaza nejustificat despagubirea sau intarzie achitarea despagubirii, acesta este obligat la plata unor penalitati de 0,2% pe zi de intarziere calculate la nivelul sumei de despagubire cuvenita sau la diferenta de suma neachitata. Plata penalitatilor se face odata cu plata despagubirii'.

Articolul 18, alin. (6) precizeaza ca 'In cazurile privind vatamarile corporale si daunele morale care fac obiectul unui litigiu, penalitatile sunt stabilite de catre instanta judecatoreasca'.

In primul rand, UNSAR considera ca, in forma actuala din proiectul de lege, alin.(6) este neconstitutional, incalcand art.1 alin.(4) din Constitutie care statueaza principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat ( legislativa, executiva, judecatoreasca), deoarece lasa in sarcina judecatorului sa stabileasca nivelul penalitatilor, atribut care apartine exclusiv legiuitorului (O.G. nr.13/2011), inloc sa aplice legea.

Pe fondul celor doua alineate UNSAR considera ca aceasta modalitate de calcul conduce la penalizari deosebit de mari si de grave in cazul despagubirilor morale pentru prejudicii rezultate din vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii ori decesului persoanelor in accidente de vehicule, indeosebi in cazul in care acestea sunt stabilite in instanta, in situatia in care un proces poate dura si cativa ani.

Un asigurator nu poate plati penalitati pentru neplata unei sume care nu este certa in lipsa de criterii legale de evaluare obiective si concrete  pe care, implicit, nu o cunoaste urmand a fi stabilita de instanta, asa cum ar presupune alineatul (6) al art. 18.

Totodata, UNSAR considera oportuna introducerea unor penalitati pentru asiguratorii care nu isi respecta obligatiile de plata fata de celelalte companii din piata.

De aceea, UNSAR propune urmatoarea formulare, agreata cu toti actorii din piata:

  • "(5) Daca asiguratorul RCA nu isi indeplineste obligatiile in termenul prevazut la alineat (4) sau si le indeplineste defectuos, inclusiv daca diminueaza nejustificat despagubirea sau intarzie achitarea despagubirii, acesta este obligat la plata unor penalitati de 0,2% pe zi de intarziere calculate la nivelul sumei de despagubire cuvenita sau la diferenta de suma neachitata pentru daunele materiale. Penalitatile se aplica in acelasi cuantum si in cazul in care un asigurator facultativ s-a subrogat in drepturile persoanei prejudiciate, urmand a recupera prejudiciul de la asiguratorul RCA. Plata penalitatilor se face odata cu plata despagubirii.
  • (51) Prin exceptie, in cazul despagubirilor morale, penalizarea se datoreaza incepand cu a 11-a zi, inclusiv, de la data stabilirii, prin tranzactie sau hotarare judecatoreasca definitiva, a cuantumului despagubirii cuvenite, daca asiguratorul RCA nu isi indeplineste obligatia de plata in acest termen. Plata penalitatilor se face odata cu plata despagubirii".

4. Reglementarea daunelor morale

Romania se confrunta in prezent cu un vid legislativ in ceea ce priveste  stabilirea  despagubirilor morale pentru prejudicii rezultate din vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii ori decesului persoanelor in accidente de vehicule Prevederile cuprinse in proiectul de lege, la art. 19, alin. (5) si (6), conform carora stabilirea acestor despagubiri  se realizeaza pe cale amiabila prin insumarea unor puncte traumatice, iar pe cale judecatoreasca 'pe baza probelor cu caracter medical, medico-legal, psihologic, statistic, precum si in concordanta cu jurisprudenta din Romania', nu amelioreaza in niciun fel situatia actuala, lasand acelasi nivel de inceritutdine, relativism si subiectivitate in evaluarea despagubirii morale ca si in prezent cu consecintele prezentate succint mai jos :
  • Cuantumul despagubirilor platite pentru vatamari corporale si deces  din asigurarea RCA a crescut in ritm alarmant, de la an la an: cele 470 de milioane de lei platite in 2014, au reprezentat o crestere de 24% fata de 2013, si de peste 2000% fata de 2007).
  • Au  aparut discriminari intre victimele unor accidente care au suferit daune similare si care primesc despagubiri de magnitudini complet diferite. 
  • Au aparut si dezvoltat fenomene marginale nedorite: veritabile retele de 'vanare' a victimelor pentru reprezentare in fata asiguratorilor, retele ale 'samsarilor durerii' care ajung in cele din urma sa primeasca intre 30-70% din cuantumul despagubirii.
  • Costurile suplimentare generate de absenta unui sistem predictibil s-au reflectat in cresterea primelor de asigurara a politei RCA fiind  transferate asiguratilor.

UNSAR considera ca aceste lipsuri ar putea fi remediate prin introducerea unui sistem tabelar pentru stabilirea despagubirilor atat pe cale amiabila cat si judecatoreasca, caracterizat prin:
  • Obiectivitate: Un sistem de calcul stabil si predictibil, cu criterii obiective, stabilite de specialisti in medicina legala, pentru despagubirile morale si vatamarile corporale.
  • Personalizare: Sistemul permite ajustarea despagubirilor, in functie de particularitatile cazului.
  • Cuprindere: spre deosebire de sistemul propus de lege, propunerea UNSAR acopera si toate costurile materiale aferente despagubirilor materiale pentru vatamari corporale si decese (pierderile de venit, toate cheltuielile prilejuite de accident, cum ar fi cheltuielile cu transportul, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentatie suplimentara, pentru recalificare profesionala sau pentru cresterea costurilor locative, precum si toate cheltuielile cu ingrijitori pe perioada incapacitatii de munca). 
  • Nediscriminatoriu: persoanele cu vatamari similare primesc despagubiri similare
  • Costuri corecte: Permite estimarea corecta a costurilor evenimentelor neplacute viitoare, ceea ce inseamna costuri reduse atat pentru asigurator cat si pentru asigurat. 
  • Eficienta: Permite degrevarea instantelor de judecata si reducerea timpilor de asteptare pentru primirea despagubirilor (precizam faptul ca in Austria, numarul dosarelor solutionate pe cale judecatoreasca este sub 1%, iar in Germania este de sub 2%).

UNSAR propune introducerea unui astfel de sistem in Articolul 19, care reglementeaza stabilirea despagubirilor, dupa alineatul (3):

"(4) La stabilirea despagubirilor in cazul vatamarii corporale sau a decesului unor persoane, atat pe cale amiabila cat si pe cale judecatoreasca, se au in vedere urmatoarele:
1)     Pentru prejudicii materiale, in caz de vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii:
a.    Diferenta dintre veniturile nete ale persoanei vatamate, probate cu documente justificative, si indemnizatia primita din fondurile persoanei juridice sau fizice la care persoana vatamata isi desfasoara activitatea si/ sau, dupa caz, din fondurile bugetului asigurarilor sociale, pe perioada cat s-a recunoscut dreptul la un ajutor sau la o pensie;
b.    Venitul mediu lunar net realizat din activitati licite si fiscalizate, desfasurate de persoana vatamata pe o perioada anterioara de 1 an, probat cu documente justificative, in cazul persoanelor care nu au calitatea de salariat si nu beneficiaza de ajutor sau pensie in conditiile prevazute la lit. a);
c.    Salariul de baza minim net pe tara garantat in plata, in cazul persoanelor vatamate aflate la data producerii accidentului in ultimul an de studii sau de calificare ori care nu pot face dovada obtinerii unui venit potrivit lit.a) si b);
d.    Eventualele cheltuieli prilejuite de accident - cheltuieli cu transportul persoanei vatamate, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentatie suplimentara, conform prescriptiilor medicale, probate cu documente justificative si care nu sunt suportate din fondurile de asigurari sociale prevazute de reglementarile in vigoare;
e.    Cheltuielile cu ingrijitori pe perioada incapacitatii de munca, daca prin certificatul medical se recomanda acest lucru, insa nu mai mult decat salariul de baza minim net pe tara garantat in plata.
2.     Pentru prejudicii materiale, in caz de deces:
a.    Cheltuielile de inmormantare, inclusiv pentru piatra funerara, precum si cele cu indeplinirea ritualurilor religioase, probate cu documente justificative;
b.    Cheltuielile cu transportul cadavrului, inclusiv cele de imbalsamare, de la localitatea unde a avut loc decesul pana la localitatea in care se face inmormantarea, probate cu documente justificative;
c.    Veniturile nete nerealizate si alte eventuale cheltuieli rezultate in perioada de la data producerii accidentului si pana la data decesului, prevazute la pct. 1, daca acestea au fost cauzate de producerea accidentului;
d.    Diferenta dintre suma datorata in baza obligatiei de intretinere si pensia de urmas cuvenita persoanelor indreptatite.
3)     Pentru prejudicii nepatrimoniale:
           a) despagubirile cuvenite persoanelor prejudiciate ca urmare a vatamarii integritatii corporale ori a sanatatii persoanelor sau decesului acestora se evalueaza pe baza punctajului obtinut prin insumarea punctelor traumatice, corespunzator categoriilor de prejudicii nepatrimoniale rezultate in urma producerii accidentului de vehicule;
            b) evaluarea despagubirilor are in vedere un nivel mediu prezumat al suferintei indurate de persoanele prejudiciate;
            c) valoarea unui punct traumatic este egala cu N salarii de baza minime brute pe tara garantate in plata de la data producerii accidentului;
            d) despagubirile se pot ajusta in functie de particularitatile fiecarui caz in parte, pe baza de probe; sarcina probei pentru majorarea, respectiv diminuarea cuantumului despagubirilor evaluate conform Anexei 1 sau 2, dupa caz, va reveni partii care a propus ajustarea; 
            e) ajustarea nivelului despagubirii conform prevederilor lit. c) nu va putea depasi 25 % fata de nivelul mediu prezumat;
            f) punctajul pentru suferintele cauzate prin vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii persoanelor sau decesul acestora va fi determinat global si include toate tipurile de prejudicii nepatrimoniale.
4)     La stabilirea despagubirilor morale in caz de vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii, pe langa dispozitiile punctului 3) se au in vedere si urmatoarele:
          a) dreptul la repararea prejudiciului nepatrimonial apartine persoanei careia i-a fost vatamata integritatea corporala ori sanatatea;
          b) despagubirile se stabilesc pe baza punctajului prevazut in Anexei 1 cu aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor lit. c);
          c) stabilirea punctajului corespunzator persoanei prejudiciate, pe baza caruia se evalueaza prejudiciul nepatrimonial, rezultat in urma vatamarii integritatii corporale sau a sanatatii, se realizeaza de catre medicii legisti din Reteaua Nationala de Medicina Legala; procedura de evaluare a persoanelor vatamate si raporturile dintre Institutul National de Medicina Legala si partile interesate se stabilesc prin Anexa 1;
         d) suma punctajului aferent leziunilor multiple nu va putea depasi 200 de puncte traumatice, echivalentul starii vegetative persistente - SVP, indiferent de numarul, natura sau gravitatea leziunilor.
5)      La stabilirea despagubirilor morale in caz de deces, pe langa dispozitiile punctului 3) se au in vedere si urmatoarele: 
        a) durerea incercata prin decesul victimei se prezuma pentru ascendentii, descendentii, colateralii privilegiati si sotul supravietuitor;
        b) pentru ascendentii privilegiati, descendentii de gradul I, colateralii privilegiati si sotul supravietuitor despagubirile pentru prejudiciul moral suferit de acestia se stabilesc pe baza punctajului prevazut in Anexa 2;
        c) pentru alte persoane, care pot dovedi existenta unui prejudiciu incercat prin decesul victimei, despagubirile, stabilite pe baza punctajului prevazut in Anexa 2 si corespunzator colateralilor privilegiati, sunt maximale;
        d) durerea incercata prin decesul persoanei vinovate de producerea accidentului nu poate face obiectul unor pretentii de despagubire".


Argumente de natura juridica si operationala pentru introducerea acestui sistem:

In ultimii 3-4 ani, se observa o crestere accentuata a pretentiilor de indemnizare a daunelor nepatrimoniale acoperite prin polite de asigurare obligatorie RCA si, prin urmare, a primelor de asigurare pe care consumatorii acestui produs de asigurare le suporta pentru formarea fondului din care se platesc despagubirile.

Desi primele suportate de catre consumatori nu au crescut in aceeasi proportie cu ritmul de crestere al despagubirilor, totusi prima medie a crescut de la 254 lei in 2007 la 488 lei pe 6 luni din 2014. Daca in anul 2007, ponderea despagubirilor pentru vatamari corporale si deces platite se ridica la 2,5 % din total despagubiri platite din asigurarea RCA, in anul 2014 aceasta a ajuns la 27%. Mai mult decat atat, in ultimul timp, s-a constatat ca peste 90% din despagubirile solicitate pentru vatamari corporale sau deces sunt reprezentate de daune morale.

Necesitatea adoptarii unor criterii obiective de evaluare a prejudiciilor nepatrimoniale rezultate din accidente de vehicule a fost sesizata chiar si de instantele judecatoresti din Romania prin hotararile pronuntate.

Argumente de natura economica pentru acest sistem:

Toate motivele enumerate mai sus au condus nu numai la refuzul unor reasiguratori importanti la nivel mondial (ex.: Hannover Re, Scor Re) de a mai cota pe piata romaneasca de RCA, dar si la cresterea constanta a costurilor de reasigurare cu efect direct asupra primelor de asigurare RCA suportate de consumator.

Cu siguranta, neajunsurile de mai sus au limitat investitii sau cooptarea unor noi investitori autohtoni si straini in domeniul asigurarilor - reasigurarilor in piata romaneasca, in conditiile in care acest domeniu devenise deja neatractiv pe termen scurt si mediu.

Aceste retrageri din piata asigurarilor RCA atat a unor asiguratori directi, cat si a unor reasiguratori constituie semnale ingrijoratoare care s-ar putea transforma intr-un fenomen si ar putea contribui la reducerea competitiei intre operatorii din Romania, dar si a competitivitatii pietei romanesti de asigurari comparativ cu cele din alte state membre. Astfel de pericole potentiale, dar cat se poate de reale, necesita o interventie de natura legislativa prin care sa se impuna masuri similare celor din propunerea UNSAR.

Legislatia si practica europeana

Introducerea unui sistem tabelar de acordare a despagubirilor nu este un demers singular la nivelul statelor europene. Potrivit experientei europene, state membre UE au inclus in legislatiile nationale masuri/criterii obiective menite a reglementa fenomenul despagubirilor morale: Danemarca, Germania, Italia, Marea Britanie, Slovacia, Suedia, Spania. Solutia de reglementare cel mai des folosita in aceste tari este cea pe baza de sistem tabelar, care si-a dovedit viabilitatea in timp.

In acest sens, subliniem ca, recent, Curtea Europeana de Justitie a validat legalitatea unor astfel de sisteme tabelare. Astfel, in cauza C-371/12 (Enrico Petillo, Carlo Petillo impotriva Unipol Assicurazioni), Curtea Europeana de Justitie a retinut ca directivele europene in materia asigurarii RCA 'nu impun un regim special pentru determinarea intinderii dreptului victimei la o despagubire in temeiul raspunderii civile a asiguratului'. Un alt exemplu poate fi cauza C-300/10 (Vitor Hugo Marques Almeida impotriva Companhia de Seguros Fidelidade- Mundial SA, Jorge Manuel da Cunha Carvalheira, Paulo Manuel Carvalheira si Fundo de Garantia Automovel).

Totodata, implementarea unui asemenea sistem tabelar de evaluare nu numai ca este acceptata, ci constituie chiar o recomandare din partea unor institutii financiare pentru situatii similare din alte state membre.

Prezentam abordarea si sugestiile Fondului Monetar International pentru piata RCA din Italia, unde inregistrandu-se o rata combinata a daunei de 103% in anul 2011, FMI a recomandat urmatoarele: 'In vederea reducerii impredictibilitatii privind costurile cu daunele si pentru a asigura un tratament egal in cazul unor vatamari similare, implementarea unei grile de despagubire este recomandata cu titul de urgenta'. In Romania rata combinata a daunei era de 144,04% in acelasi an 2011.

Evaluarea legala a prejudiciului nepatrimonial

Modificarile propuse urmaresc sa asigure o justa si echitabila despagubire a persoanelor prejudiciate prin accidente de vehicule din care au rezultat victime, astfel incat aceasta despagubire sa nu se transforme intr-o sursa de castiguri exagerate, ci doar sa compenseze de o maniera rezonabila si justificata suferintele indurate, preintampinand abuzurile si fenomenele marginale de coruptie care pot aparea, descrise in prima parte a expunerii.

Cuantificarea prejudiciului moral pe care propunerea UNSAR intentioneaza sa-l implementeze se bazeaza pe un sistem tabelar de punctaj.

Pentru vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii, cuantificarea urmeaza sa se realizeze prin utilizarea unor bareme traumatologice medico-legale, fundamentate stiintific, exprimate in puncte 'traumatice' (denumite in continuare si 'PT') derivate din numarul de zile de ingrijiri medicale (reprezentand aproximativ 5 zile de ingrijiri medicale necesare vindecarii leziunilor) care, in final, sunt transformate in drepturi banesti, actualizate periodic in functie de nivelul salariului minim brut pe economie.

Baremele au fost structurate pe tipuri de vatamari ce pot rezulta din accidente de vehicule in cadrul unui studiu stiintific ce a fost intocmit de catre un colectiv de redactare format din specialisti de renume in medicina legala si in alte specialitati medicale. Numarul maxim de puncte traumatice (PT) este 200, corespunzator - starii vegetative persistente 'SVP'. Oricat de multe leziuni ar avea victima, ele insumate nu pot fi mai severe decat SVP.

Pe baza baremelor traumatologice medico-legale, transformarea PT in echivalent bani (despagubiri morale) trebuie legata de valoarea salariului de baza minim brut pe economie. Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, spre deosebire de castigul lunar mediu net salarial/locuitor, care rezulta din calcule statistice, este un parametru strict reglementat, direct masurabil, permitand actualizarea periodica a cuantumului despagubirilor morale functie de evolutia valorii acestuia.

Desi UNSAR nu propune o valoare baneasca a punctului traumatic, la stabilirea acesteia trebuie avut in vedere ca orice exces in materia despagubirilor va conduce implicit la o crestere a nivelului primelor de asigurare RCA platite de consumatori. Asadar, este necesar un echilibru fin intre generozitatea acrodarii despagubirilor victimelor din accidente si raportarea la situatia socio-economica reala, actuala, precum si la capacitatea consumatorului de a sustine polita RCA.

Ajustari ale nivelului mediu prezumat de despagubire

Propunerea UNSAR prevede posibilitatea efectuarii unor ajustari in functie de circumstantele si imprejurarile producerii accidentului sau preexistente, precum si de alte particularitati ale cazului, prin acordul de vointa al partilor sau prin hotarare judecatoreasca, dar nu mai mult de 25 % fata de nivelul rezultat prin aplicarea matematica a baremelor.

Prin adoptarea acestui sistem tabelar se vor evita discriminarile intre victime, implicit se va reduce numarul cazurilor solutionate in instanta (in alte state membre numarul dosarelor solutionate pe cale judecatoreasca situandu-se sub 2%), iar pe de alta parte, perioada in care se va efectua plata despagubirilor nepatrimoniale se va reduce semnificativ din acelasi motiv al solutionarii amiabile prin reducerea perioadei de negociere si existentei resurselor financiare pentru plata.

Prezenta propunere este necesara, fiind impusa de realitatea economico - sociala si juridica romaneasca. Modificarile propuse vin in sprijinul societatii romanesti in ansamblul sau deoarece instituie un grad ridicat de predictibilitate in ceea ce priveste asigurarea RCA, atat in legatura cu dimensionarea corecta a primelor cat si in ceea ce priveste constituirea unor rezerve corespunzatoare apte sa acopere obligatiile de despagubire ale asiguratorului si sa-i protejeze pe tertii pagubiti.

  • 5. Compensarea directa

UNSAR sustine introducerea compensarii directe doar daca este prevazut in mod clar caracterul ei facultativ atat pentru client cat si pentru companiile de asigurari.


Consideram ca intregul proces de implementare a procedurii de compensare directa ar trebui sa aiba la baza reglarea situatiei actuale din piata de asigurari obligatorii RCA, in baza unor principii clar stabilite si agreate de partile implicate in proces. Fara a fi mentionate in mod clar si functional criteriile de implementare pentru mecanismul de decontare directa, dezechilibrul financiar deja existent pe piata asigurarilor se va agrava.

In cazul introducerii compensarii directe cu caracter obligatoriu pentru companiile de asigurare, apreciem ca daunele avizate catre asiguratorii RCA care isi achita obligatiile contractuale vor creste, consecinta a posibilitatii ca un pagubit sa se adreseze fie asiguratorului propriu, fie asiguratorului persoanei vinovate.

De asemenea, cheltuielile administrative cu lichidarea daunelor se vor majora, ingloband costurile aferente lichidarii daunelor pentru proprii asigurati. Totodata, asiguratii vor fi expusi unor posibile majorari ale tarifelor de prima ca urmare a efectelor mentionate anterior, resimtite cu precadere la companiile de asigurare care isi respecta obligatiile de plata a despagubirilor.

Nu in ultimul rand, trebuie sa se tina seama si de implicatiile fiscale ale masurii - cum vor fi inregistrate despagubirile? - precum si de efectele ei juridice - care dintre asiguratori este chemat in judecata daca asiguratul este nemultumit de plata?

De aceea, sunt necesare clarificari referitoare la masura in care procedura de compensare directa prevazuta de prezentul proiect de lege are caracter obligatoriu sau facultativ pentru companiile de asigurare. Textul de lege precizeaza la Art. 23, alin. (3) ca 'procedura compensarii directe se stabileste prin conventii multilaterale incheiate intre asiguratorii RCA', dar nu este clar daca incheierea conventiilor are caracter facultativ sau obligatoriu pentru asiguratori. 

UNSAR considera ca procedura compensarii directe poate fi implementata in conditiile pietei de asigurari din Romania doar daca ea are caracter voluntar si pentru asiguratorii RCA, nu doar pentru client.

Astfel, Uniunea propune reformularea Art. 23, alin. (3) astfel: 'Procedura compensarii directe se stabileste in mod voluntar de catre asiguratori, prin incheierea de conventii la nivelul asiguratorilor din Romania autorizati sa emita polite RCA'.
 
  • Riscurile operationale ale compensarii directe

O procedura care ar trebui sa vina in sprijinul asiguratilor se va transforma, de fapt, intr-un serviciu prestat de asiguratorii RCA ai pagubitilor in favoarea asiguratorilor RCA ai persoanelor vinovate de producerea daunei. Ca urmare, costurile, volumul de activitate si timpul de solutionare a dosarelor de dauna ale pagubitilor vor creste substantial, reflectandu-se in cuantumul primelor de asigurare.

Un alt risc potential al adoptarii prezentului proiect legislativ il reprezinta inmultirea numarului de dosare de dauna care vor ajunge in fata instantelor de judecata, ceea ce va duce la o crestere a costurilor primelor de asigurare pentru a acoperi cheltuielile aferente instantei si avocatilor.

Desi toate companiile de asigurari vor fi afectate, jucatorii cu o reputatie pozitiva si care isi respecta obligatiile de plata a desagubirilor vor fi cei mai dezavantajati, perceptia asupra lor avand de suferit ca rezultat al alinierii costurilor de instrumentare si implicit a primelor (consecinta directa fiind cresterea acestora). Acest lucru va avea efectul opus insasi motivelor invocate de initiatorul propunerii de modificare, conform caruia compensarea directa 'are in vedere tocmai modificarea perceptiei proprietarilor de vehicule din Romania de obligativitate a platii unei <<taxe RCA>> in aceea de achizitionare a unui produs menit sa le asigure protectia'.

Riscuri de reglementare

Consideram ca determinarea raspunderii civile trebuie reglementata detaliat, pentru ca aceasta procedura sa-si atinga scopurile pentru care este propusa spre analiza si introducere. Sunt necesare criterii clare, comune tuturor asiguratorilor RCA, limitarea la propriile metode ale societatii fiind insuficienta. Este cunoscut faptul ca si in prezent exista diferente de interpretare a responsabilitatii in producerea evenimentului, daca ne raportam la cazurile de repartizare a raspunderii reglementate prin protocolul de colaborare incheiat intre asiguratorii autorizati sa emita polite RCA, comparativ cu modul de stabilire a responsabilitatii de catre agentii constatatori din cadrul Politiei Rutiere.

In acest sens, prezentam o serie de situatii pentru care consideram ca procedura de compensare directa nu prevede modalitati concrete de solutionare: 
 1.    Cazul in care asiguratorul RCA al persoanei vinovate de producerea daunei refuza sa acopere dauna sau contesta cuantumul daunei:
- propunerea de modificare a legislatiei nu ofera solutii concrete
- nu ofera nici o garantie cu privire la acceptarea raspunderii de catre asiguratorul RCA al persoanei vinovate de producerea daunei;

 2.    Cazul in care persoana vinovata de producerea accidentului nu are o asigurare RCA valabila / nu se cunoaste cine este asiguratorul persoanei vinovate:
- chiar daca normele RCA ar contine o prevedere expresa in sensul in care asiguratorul RCA al persoanei pagubite nu ar avea obligatia de a lichida o astfel de dauna, asiguratii RCA se vor indrepta, totusi, catre proprii asiguratori RCA cunoscand, ca regula generala, faptul ca au aceasta posibilitate;
- mai mult, nu exista mentiuni cu privire la reglementarea implicarii in astfel de cazuri a nou creatului BNAAR si, eventual, a relatiei dintre acest organism si asiguratorii RCA ai persoanelor pagubite;

 3.    Cazul in care asiguratorul RCA al persoanei pagubite refuza plata daunei catre propriul asigurat:
-  e necesar a se clarifica in ce masura persoana pagubita va avea dreptul de a promova o cerere de chemare in judecata si impotriva propriului asigurator RCA;

 4.    Cazul in care un asigurator CASCO se subroga in drepturile asiguratului sau, iar emitentul asigurarii RCA al acestuia din urma este o terta societate de asigurare:
- e necesar a se clarifica in ce masura asiguratorul CASCO va avea dreptul de a se indrepta, prin subrogare, atat impotriva asiguratorului RCA al propriului asigurat CASCO, cat si impotriva asiguratorului RCA al persoanei vinovate de producerea daunei.

  • Compensarea directa in Europa

Compensarea directa functioneaza doar in cateva state din Europa, fie in regim voluntar (companiile de asigurari aleg sa intre in acest sistem pe baza de acord privat - Franta, Belgia, Spania), fie obligatoriu (Italia, Rusia, Suedia). Cu toate acestea, sistemul nu a dat rezultatele asteptate in tarile in care s-a experimentat, ci dimpotriva a creat probleme sau nu a convins ca reprezinta o solutie (Rusia, Italia).

Rusia reprezinta un exemplu de piata RCA nesigura
, cu multe provocari, unde sistemul compensarii directe a adancit instabilitatea acestui sector.

In Italia, compensarea directa obligatorie a fost introdusa prin lege de putin timp (2 ani). Se aplica tuturor companiilor de asigurare. Insa timpul de despagubire este foarte mare, procesele in instanta cresc anual, iar valoarea medie a despagubirii este in crestere, lucru care se simte in pretul politei.

In Franta, compensarea directa se realizeaza voluntar de catre asiguratorii RCA, pe baza unor protocoale extrem de complexe, incheiate doar intre unele companii si care se aplica numai acestora. Pagubitul are alternativa sa apeleze fie la asiguratorul RCA al vinovatului, fie la propriul asigurator RCA. Daca alege despagubirea pe propria polita, vinovatul fiind asigurat la alta firma parte din protocol, asiguratorii convin sa-si despagubeasca proprii asigurati. Dar piata din Franta este considerabil mai stabila decat cea din Romania, iar gradul de cuprindere in asigurare este mult mai ridicat.

  • 6. Introducerea posibilitatii de a plati in rate prima

UNSAR considera ca introducerea prevederii conform careia 'Plata primelor de asigurare se face integral sau in rate conform acordului dintre asigurat si asiguratorul RCA; contractul RCA produce efecte si in cazul in care rata primei de asigurare nu a fost platita la termenul convenit intre asigurat/contractant/utilizator si asiguratorul RCA, daca asiguratorul RCA nu si-a exercitat dreptul de reziliere a contractului RCA; contractul RCA constituie titlu executoriu pentru ratele scadente si neachitate', stipulata la Art. 4, alin. 3 din Proiectul de lege privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse tertilor prin accidente de vehicule va produce efecte contrare celor dorite de legiuitor, de mai buna protectie a tertului pagubit.

Conform estimarilor UNSAR, principala consecinta a acestei prevederi va fi scaderea gradului de cuprindere in asigurare, care este oricum la un nivel extrem de redus. Conform datelor DRPCIV si ASF furnizate Consiliului Concurentei si publicate in raportul acestuia privind sectorul asigurarilor auto, doar 72,5% dintre vehiculele inmatriculate in Romania aveau asigurare RCA in prima jumatate a lui 2015. In plus, asa cum observa Consiliul, in perioada 2011-2015 a existat o tendinta de scadere a gradului de cuprindere in asigurare.

In acest context, posibilitatea platii in rate va conduce la o crestere a numarului de polite emise, posibil si cu 300-400%, va reduce fondul de prime si va creste numarul de neasigurati. Neplata ratelor aferente politei de asigurare va conduce tocmai la incalcarea principiului fundamental al asigurarii RCA, si anume protejarea tertului pagubit.

In plus, intrucat documentul de asigurare, adica polita, atesta valabilitatea asigurarii pe perioada pentru care a fost emis, plata in rate a primelor va exercita o presiune suplimentara si asupra sistemului judecatoresc. Dat fiind faptul ca asiguratorii nu vor avea mijloace de a-si convinge clientii sa plateasca ratele, este probabila o crestere a numarului de procese in instanta si executari silite pentru sume relativ reduse.

Plata in rate ar constitui si un factor de majorare a preturilor, din cauza costurilor de emitere si administrare a asigurarii cu caracter lunar (mai multe documente, costuri de arhivare etc.).   

Tocmai de aceea, UNSAR propune introducerea unor penalitati pentru neplata ratelor, care sa combata tendinta de scadere a gradului de cuprindere in asigurare, astfel:
  • 'Plata primelor de asigurare se face integral sau in rate conform acordului dintre asigurat si asiguratorul RCA; contractul RCA produce efecte si in cazul in care rata primei de asigurare nu a fost platita la termenul convenit intre asigurat/contractant/utilizator si asiguratorul RCA, daca asiguratorul RCA nu si-a exercitat dreptul de reziliere a contractului RCA. Neachitarea ratelor de prima in termenul asumat prin contractul de asigurare RCA indreptateste asiguratorul sa solicite asiguratului penalitati in cuantum de 0,2% din valoarea ratelor de prima scadente neachitate. Contractul RCA reprezinta titlu executoriu pentru incasarea sumelor datorate'.

Mai multe detalii puteti gasi in documentul atasat.


Citeste mai multe despre   









1588 vizualizari

Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică