Scurt istoric al blocarii tranzitiei la televiziunea digitala terestra in 2011
Romanii care receptioneaza in prezent programe TV gratuit, din eter, cu antena individuala, nu vor mai putea face acest lucru in urma tranzitiei la televiziunea digitala terestra, un proces care ar urma sa duca la aparitia unei noi platforme majore de difuzare a semnalului TV, pe langa platformele de cablu si satelit. Pentru a mai putea vedea gratuit programe TV, acestia ar trebui sa detina receptoare pentru semnalul TV transmis in noul sistem DVB-T (Digital Video Broadcasting - Terrestrial).
- Receptorul DVB-T poate fi un televizor cu decodor incorporat sau un echipament de sine statator (set-top-box). In caz contrar, ar trebui sa se aboneze la una din cele trei platforme deja existente - cablu, satelit sau IPTV.
Acest proces a fost blocat in 2010 in Romania, intr-un moment in care procesul de licitare pentru atribuirea primelor doua multiplexuri digitale era in plina derulare. La inceputul anului trecut, autoritatile au facut primii pasi in crearea cadrului legal de deblocare a acestui proces.
Mai exact au fost initiate un proiect de Hotarare de Guvern cu noua strategie nationala privind tranzitia de la televiziunea analogica terestra la cea digitala terestra si un proiect de Ordonanta de Urgenta pentru modificarea Legii Audiovizualului care prevede ca Societatea Romana de Televiziune (SRTv) sa primeasca prin incredintare directa unul din cele sase multiplexe digitale terestre. Societatea Nationala de Radiocomunicatii (SNR) este compania de stat care asigura in prezent transmisiile TV pentru SRTV.
- Un multiplex digital reprezinta un grup de servicii de programe radio, TV si alte servicii multimedia transmise de la statii de emisie catre utilizatorii finali pe cale radio terestra.
Proiectul a primit avize pozitive si de la Consiliul National al Audiovizualului (CNA) si de la Consiliul Concurentei (CC). In avizul sau, Consiliul Concurentei avertiza ca "alocarea catre SRTv a unui intreg multiplex (capabil sa asigure transmisia simultana a cel putin 8 canale Standard Definition in format DVB-T) ar putea depasi necesitatile de spectru ale acestei intreprinderi pentru prestarea serviciului public de interes general" si ca "trebuie luate in considerare masuri in sensul evitarii subventionarii activitatilor sale comerciale".
Alocarea directa catre SRTv a unei licente DVB-T s-a lovit de Ministerul de Finante
Totul s-a blocat insa anul trecut la Ministerul de Finante, care nu a dat un aviz pozitiv la acest proiect legislativ. Ministrul Comunicatiilor, Valerian Vreme, a declarat acest lucru de mai multe ori in 2011, fara insa a mentiona care au fost mai exact obiectiile Ministerului de Finante.
Contactat de HotNews.ro in luna decembrie a anului trecut, Marius Fecioru, secretar de stat in minister, a precizat ca in avizul sau Ministerul de Finante incearca sa gaseasca o solutie ca SRTv sa nu mai primeasca bani de la buget pentru retransmisia programelor publice TV, retransmisie care se face prin intermediul Societatii Nationale de Radiocomunicatii (SNR).
- "Practic Ministerul de Finante, in dorinta de a reduce cheltuielile si presiunea bugetara, vrea sa gaseasca o solutie sa elimine banii pe care ii aloca SRTv cu privire la retransmisie. Ori atata timp cat Ministerul de Finante ar vrea sa elimine acesti bani care vin de la bugetul de stat, indirect catre SNR, atunci nici lucrurile nu sunt foarte clare. La fel, nici un investitor nu va veni sa retransmita DVB-T daca nu stie ca ce retransmite este platit. Si aici sunt problemele care au determinat blocarea. Plus ca amanarea licitatiei cu privire la DVB-T a fost hotarata de Guvernul Romaniei in 2010 pe motivatia expresa de a nu impovara populatia cu costuri suplimentare. Motivatia principala a fost criza economica si nu s-a schimbat nimic intre timp, criza economica nu a trecut", a declarat pentru HotNews.ro Marius Fecioru.
Ministerul de Finante cere evitarea unei supracompensari in cazul SRTv
La solicitarea HotNews.ro, Ministerul de Finante a transmis motivarea refuzului de a aviza pozitiv proiectul de lege:
- "Pentru evitarea acordarii unei supracompensari, prin subventionarea unor activitati cu caracter comercial prestate de Societatea Romana de Televiziune, Ministerul Finantelor Publice a propus modificarea titlului Ordonantei si a art. 41 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societatii Romane de Radiodifuziune si a Societatii Romane de Televiziune, dupa cum urmeaza:
- - din cuprinsul art. 41 alin. (1) sa se elimine sintagma "precum si, integral, fondurile necesare pentru utilizarea statiilor de emisie, a radioreleelor si a circuitelor video si fonice, datorate agentilor economici din sistemul comunicatiilor",
- -art. 41 sa fie completat cu un nou alineat, cu urmatorul continut: () fondurile necesare pentru utilizarea statiilor de emisie, a radioreleelor si a circuitelor video si fonice, datorate agentilor economici, se vor suporta din surse proprii si in completare de la bugetul de stat".
- In raspunsul Finantelor se mai spune ca "pana in prezent, nu a mai fost transmisa forma refacuta a Ordonantei de urgenta, conform celor prezentate mai sus".
SRTv a alocat fonduri bugetare de 40 de milioane de euro catre SNR in 2010
In raportul de activitate al SRTv pe 2010 se mentioneaza ca "fondurile pe care Televiziunea Romana le primeste de la bugetul de stat merg in proportie de 98% direct catre SNR pentru inchirierea statiilor si circuitelor, preluarea, transportul si difuzarea de catre SNR a programelor televiziunii publice".
Contactat marti de catre HotNews.ro, Horia Cazan, directorul tehnic al TVR a oferit si situatia cheltuielilor bugetare efectuate de SRTv in 2010 si in primele zece luni din 2011 si sumele care au fost destinate SNR.
Potrivit acestuia, "in 2010 SRTv a realizat in total cheltuieli bugetare de peste 200 de milioane de lei, din care 170,6 milioane lei (cc 40 de milioane de euro) au fost destinate SNR". Acesta a mai precizat ca rezultatul preliminat pe 2011 indica un total de cheltuieli bugetare pentru perioada ianuarie-octombrie 2011 de peste 173,1 milioane lei, din care 145,7 milioane lei au fost destinate SNR.
ANCOM, despre stadiul intreruperii complete a televiziunii analogice terestre in UE
Datele furnizate HotNews.ro de catre autoritatea de reglementare in comunicatii (ANCOM) arata ca intreruperea completa a televiziunii analogice terestre s-a produs deja in Luxemburg, Olanda, Finlanda, Suedia, Germania, Belgia (Flandra), Austria, Estonia, Danemarca, Spania, Malta, Republica Ceha si Slovenia. In Belgia (in Valonia si in regiunea Bruxelles - Capitale), Bulgaria, Cipru, Grecia, Franta, Ungaria, Italia, Lituania, Letonia, Portugalia, Slovacia si Regatul Unit, trecerea la televiziunea analogica terestra are ca termen sfarsitul anului 2012. In Polonia, termenul limita pentru renuntarea completa la acest tip de televiziune este 2015.
efectiv...ce a vrut sa spuna autorul:cine cui da,ce da si de ce?
sau si mai simplu:cine e vinovat ca nu avem dvb-t in 2012?
In acest sens, a conditionat avizarea pozitiva a proiectului de lege de modificarea acestuia.
2. pentru a imbunatati eficienta transmisiei , in digital se pot transmite de 10 ori mai multe programe TV decat in analogic
3. Pentru a aduce investitii in ROmania care sa opereze multiplexurile
4.Pentru a induce concurenta pe piata broadcasting, actualmente monopol Radicomn
5.Pentru a lansa si impune servicii noi , inovatoare, Video on Demand, Hybrid TV, etc
6.Pentru a aduce bani suplimentari la buget, din operarea multiplexelor
7.Pentru a nu ramane 'oaia neagra a Europei' , in raportul EBU pe 2011 (EUropean Broadcasting Union) se mentioneaza ca Romania este ultima tara EU, care nici nu a lansat licitatia pentru acordarea multiplexelor DVBT
Pariu ca nici in 2012 nu se face nimic?pana in 2-015, nu mai e nevoie de DVBT, tehnologia evolueazxa si vom avea LTE care permite TV de High definition pe mobile si tablete! (an electoral, criza, impotenta politica-guvernamentala)
Excelent analiza.felicitari Adrian!
Imi ingadui sa completez ca prin 2013 ANCOM va distribui licentele pentru LTE (cea mai viabila dintre tehnologiile celei de-a 4a generatii - 4G) catre operatorii de telefonie mobila, din cate citesc pe forumuri in benzile de 800/2600Mhz . Asadar televiziunea digitala se va implementa de la sine cu bani de la privat, iar iar profitul tot acolo (la privat) s-ar duce, ceea ce mi se pare mult mai corect. Prevad ca vor apare LCDurile cu modem LTE incorporat, deci nu va mai fi necesar nici un alt receiver exterior, mufe, cabluri, antene de satelit, gauri in pereti, prelungitoare etc. Pur si simplu vom achizitiona LCD-ul la oferta de la operator (asa cum facem cu telefoanele azi) il conectam la curent si apasam butonul.
Din experientele ultimilor 20 de ani cam in toate proiectele lansate de catre stat stim foarte bine ca au existat abuzuri, coruptie, nepotisme etc. Iar acum s-o zicem pe sleau, proiectul asta era chifteaua pentru Radiocom si eventual subcontractorii blatisti. Pe de alta parte, prevad ca se va alege praful de departamentul de broadcasting al Radiocom (societatea de stat care asigura in prezent retransmisia analog a TVR ) daca nu reusesc sa se modernizeze. O fi bine o fi rau? Nu stiu. Continuand cu scenariul pesimist pentru Radiocom, as presupune ca in cele din urma infrastructura (in speta pilonii, cladirile si echipamantele gata de casare) ori va fi cumparata de operatorii de telefonie mobila,(de ex RDS care este la inceput de drum) ori va trece la unul dintre serviciile care se ocupa cu siguranta nationala (Politie, Armata, STS etc)
Asadar intrebarea este: Merita ca statul sa cheltuie acum in criza 40mil E de dragul fitzei, pentru a implemanta un sistem care in 3 ani cu certitudine va avea o concurenta puternica din partea celorlalti jucatori din mediul privat(Vodafone, Orange, RDS, Cosmote).
Si ca sa lamurim problema pentru ca oricum autorul articolului e prin balarii situatia incurcata e data de faptul ca SNR in acest moment e dependent de acele 40 milioane Euro pe an pe care le castiga de la Televiziunea Romana... O data cu introducerea DVB-T SNR nu va mai primi acei bani si cum sunt o firma de handicapati in general (cu management numit politic) o sa faca foamea si faliment scrie pe ei sau mai exact, gaura in buget... deci, se amana acel moment al introducerii DVB-T pentru a nu lasa SNR in fundul gol si pentru ca intre timp sa se gaseasca o solutie care sa le garanteze lor, adica SNR, castigarea macar a unui multiplex la o licitatie... Problema majora este ca daca SNR castiga, printr-o minune, acel multiplex trebuie sa si echipeze cu echipamente noi reteaua si asta inseamna o investite in plus a Statului Roman si cum e criza nu prea ai de unde bani... Sunt firme din strainatate, foarte puternice, interesate in aceasta afacere (vezi cine a cumparat caietuld e sarcini) dar asta inseamna moartea SNR... Deci cam asta e realitatea si balmajeala de mai sus e rezultatul unei plictiseli a autorului care nu prea avea ce scrie... Pe scurt, SNR are obligatii de plata pe care nu le poate sustine fara acei bani si ar pierde acest monopol...
2. Mai mult nu inseamna neaparat mai bun. Ca sa transmiti 10 posturi pe un canal inseamna compresie foarte mare, implicit calitate scazuta.
3. Cine sa inghesuie sa investeasca?
4. Si transformarea in duopol dupa modelul cablului? Concurenta nu poate exista in orice domeniu. De "bariere de intrare" pe piata ai auzit? De economie de scara ai auzit? In domenii de genul telecomunicatiilor nu poate exista concurenta reala. Ai exemplul cablului si al telefoniei mobile.
5. VOD pe DTB-T? Sa fim seriosi.
6. Serios? Cat estimezi ca ar putea aduce?
7. Si care e problema?
De fapt problema stii care e? Ca prin trecerea la televiziune digitala se elibereaza frecvente pentru comunicatii wireless. Frecvente pe care abia asteapta sa le preia niste baieti destepti, nu numai de la noi.
in Germania, inca nu s-a intrerupt semnalul analog (urmeaza la 1 Aprilie). Semnalul analog si digital merg in paralel de 1 an si s-a facut o info normala asupra avantajelor/dezavantajelor celor 2 tipuri de transmisii.
tot in Germania (ca si in alte tari) exista (prin lege) obligativitatea transmisiei gratuite in DVB-S (si iva urma in DVB-T) a mai multor canale de interes national/regional (ceea ce in Ro lipseste).
hub-urile de transmisie digitala sunt suportate de catre guvern (de la buget), cam ceea ce ar trebui sa faca si SNR (ceea ce de altfel face si acum, numai ca semnalul este analog). SNR ar trebui sa incaseze televiziunile private daca doresc sa fie transmise in DVB-T nicidecum utilizatorul final. Consumatorul final plateste numai o taxa fixata prin lege (cum este si acum) pentru serviciile de baza.
Ce a incercat Ministerul sa faca prin vocea fostului mare "specialist" Gabi Sandu este ca SNR sa devina un operator privat si spre asta a fost facuta si "marea" strategie de migrare catre asa-zisa "televiziune digitala".
ca o concluzie, pentru utilizatorul final, tranzitia trebuie sa fie transparenta si fara costuri suplimentare (exceptind set-op-box-ul sau un televizor mai nou cu DVB-T incorporat). Daca cititi cu atentie strategia Ministerului o sa vedeti ca semnalul va fi embeded (codat), deci numai anumite firme vor fi licentiate sa ofere aceste servicii (este un copy/paste) din strategia aplicata in Grecia si acolo este un dezastru.
Bafta,
A
Daca analizezi corect DVB-t nu va face concurenta niciodata operatorilor de comunicatii electronice. Pe aceste 6 MUX-uri se vor transmite maxim cate 7 programe (daca vor fi doar SD).
Pe primul vor fi doar cele ale SRTV.
Pe al doilea vor fi probabil alte cateva programe cu acoperire terestra nationala: ProTV, Antena 1, National TV, Realitatea TV, Prima TV. Apoi vor trebui sa intre programele regionale si locale, daca isi permit. Din analogic vor dispare oricum.
Aceste doua multiplexe vor fi transmise FTA.
Urmatoarele 4 MUX-uri vor fi codate.
Toate programele astea vor trebui sa plateasca pentru a fi transmise.
Un astfel de continut sarac de programe nu va putea sa faca o concurenta reala celorlalte solutii.
3 si 4. Motivul real pentru care s-a oprit procesul de licitare: Radiocom nu putea castiga nici macar primul MUX la o licitatie corecta. Astfel ar fi dat faliment imediat pierzandu-si obiectul principal de activitate (retransmisia SRTV). Acum sau facut deja propuneri pentru atribuirea directa catre SNR a primului MUX.
5. Hybrid TV (DVB-H) este falimentar in vest.
VOD nu poate fi lansat si inpus ca nou fiind deja activ la concurenta.
7. Ai perfecta dreptate.
PS. Eu sunt pentru lansarea DVB-t pentru eliberarea spectrului, asa cum s-a si dorit. Concurenta nu va putea sa faca la nimic.