Parteneriatul Transatlantic pentru Comert si Investitii (Transatlantic Trade and Investment Partnership - TTIP) este un acord comercial pe care Statele Unite si Uniunea Europeana il negociaza incepand din aceasta vara si care ar putea deveni, potrivit specialistilor, cel mai mare acord regional de comert liber din istorie. El are drept scop sa inlature obstacolele comerciale in numeroase sectoare economice si sa faciliteze, astfel, vanzarea si cumpararea de bunuri si servicii intre SUA si UE, contribuind la cresterea economica si la crearea de locuri de munca.

UE si SUA negociaza un acord comercialFoto: Comisia Europeana

Parteneriatul este descris de autoritatile americane drept "un acord de comert si investitii ambitios, cuprinzator, la standarde inalte ce ofera beneficii semnificative pentru promovarea competitivitatii SUA pe plan international, pentru crearea de locuri de munca si crestere economica".

Negocierile se poarta pe trei paliere distincte:

1. accesul pe piata (produse industriale, produse agricole, servicii si investitii),

2. aspecte de reglementare si bariere netarifare in calea comertului (non-tariff barrieres to trade ￢ NTBs),

3. reguli, principii si noi modalitati de cooperare care sa se adreseze provocarilor si oportunitatilor comertului global.

Comisia Europeana argumenteaza ca acest acord, ce ar intari cea mai puternica relatie comerciala din lume, anume cea dintre UE si SUA, ar produce "o crestere economica suplimentara ce va fi in beneficiul tuturor; intarirea comertului este un mod bun de a ne creste propriile economii prin cresterea cererii si ofertei fara sa fie nevoie sa crestem cheltuielile publice si imprumuturile".

Cifre-cheie ale TTIP, potrivit studiului independent realizat pentru Comisia Europeana de Centrul pentru Cercetarea Politicilor Europene (Londra):

• PIB-ul Uniunii Europene ar urma sa creasca cu 68-119 miliarde de euro
• PIB-ul SUA ar urma sa creasca cu 50-95 miliarde de euro
• daca initiativa comerciala va fi mai restransa, limitandu-se la liberalizarea tarifelor, efectele asupra cresterii economice s-ar reduce la +24 miliarde euro in cazul UE si +9 miliarde euro in cazul SUA
• impactul asupra celorlalte economii va fi unul pozitiv si se va ridica, in cel mai optimist scenariu, la circa 99 miliarde de euro.
• 80% dintre beneficiile TTIP ar proveni din reducerea costurilor impuse de birocratie si reglementarile in vigoare si din liberalizarea comertului in domeniul serviciilor si al achizitiilor publice.

Ce urmareste TTIP?

Potrivit Comisiei Europene, "pe langa reducerea tarifelor in toate sectoarele, UE si SUA doresc sa abordeze problema barierelor vamale - precum diferentele in domeniul reglementarilor tehnice, al standardelor si al procedurilor de aprobare. Acestea mananca, adesea, inutil de mult timp si multi bani pentru companiile care doresc sa-si vanda produsele pe ambele piete. De exemplu, cand o masina primeste avizul de siguranta in UE, ea trebuie sa urmeze o noua procedura de aprobare pentru SUA, desi standardele de siguranta sunt similare".

• Tot Comisia Europeana arata ca negocierile pentru elaborarea TTIP urmaresc deschiderea ambelor piete pentru servicii, investitii si achizitii publice si ar putea modela regulile comerciale globale.

Casa Alba arata ca acest acord "vizeaza intarirea cresterii economice in SUA si UE si sa adauge noi locuri de munca la cele peste 13 milioane de locuri de munca din Statele Unite si Uniunea Europeana, sustinute deja de investitiile si comertul transatlantic".

Scurt istoric

Discutii pe tema unui astfel de parteneriat au loc de mai bine de un deceniu si jumatate, insa s-au intensificat in ultimii ani. In 2011 a fost infiintat un grup de lucru comun SUA-UE pentru a evalua oportunitatea unui astfel de parteneriat. Inceperea negocierilor a fost anuntata oficial, in prima parte a acestui an, de Presedintele SUA Barack Obama, Presedintele CE Jose Manuel Barroso si Presedintele Consiliului European Herman Van Rompuy.

Primele runde de negocieri au avut loc la Washington D.C., in iulie 2013, cand partile si-au exprimat intentiile in aproximativ 20 de domenii pe care acest acord ar urma sa le acopere. O alta runda de negocieri urma sa aiba loc in prima parte a lunii octombrie, la Bruxelles, dar a fost anulata din cauza blocajului bugetar din Statele Unite.

Angajamentul ambelor parti pentru continuarea negocierilor a fost reafirmat, insa, de Comisarul European pentru Comert, Karel De Gucht, in cadrul unei conferinte a Institutului Aspen desfasurata la Praga, pe 10 octombrie 2013. Intentia de principiu este ca negocierile sa se incheie in circa doi ani.

Domenii acoperite de prima runda de negocieri - iulie 2013:

• Accesul bunurilor agricole si industriale pe piata, achizitii guvernamentale, investitii, energie si materii prime, reglementari, masuri sanitare si fitosanitare, servicii, drepturi de proprietate intelectuala, dezvoltare durabila, intreprinderi mici si mijlocii, solutionarea litigiilor, concurenta, facilitare vamala si comerciala, intreprinderi de stat.

Cum poate Europa sa beneficieze de pe urma TTIP?

Aprecierile Comisiei Europene, pe baza unui raport independent publicat in martie a.c. de Centrul pentru Cercetarea Politicilor Europene (Londra):

• Companiile ar putea economisi milioane de euro

• In cadrul Uniunii ar fi sustinuta aparitia a sute de mii de noi locuri de munca

• Dupa implementarea completa a Parteneriatului, o gospodarie medie europeana ar urma sa castige anual cu 545 de euro mai mult decat in prezent, economia europeana ar creste cu pana la 120 de miliarde de dolari anual

• Cresterea economica suplimentara ar fi benefica pentru toata lumea, intrucat intarirea relatiilor comerciale contribuie la intarirea economiilor europene, cererea si oferta urmand sa creasca fara ca acest lucru sa presupuna cheltuieli publice sau imprumuturi suplimentare.

Cum pot SUA sa beneficieze de pe urma TTIP?

Punctul de vedere al Casei Albe:

• Deschiderea suplimentara a pietelor europene ar duce la o crestere a exporturilor de bunuri si servicii private din SUA catre UE, cea mai mare piata de export a Statelor Unite, exporturi care se ridica la 458 miliarde de dolari

• SUA, asemenea UE, ar beneficia de pe urma intaririi reglementarilor in privinta investitiilor, in conditiile in care, potrivit datelor aferente anului 2011, investitiile pe care fiecare dintre cei doi parteneri le-au facut in economia celuilalt se ridica la 3,7 mii de miliarde de dolari.

Puncte de vedere critice referitoare la negocierile pentru TTIP

TTIP a trezit de la bun inceput nemultumiri, critici si contestatii din partea unor organizatii si observatori europeni si americani. Intre altele:

• Pe 8 iulie 2013, ziua cand a inceput prima runda de negocieri SUA-UE, un grup de zeci de organizatii neguvernamentale au transmis autoritatilor de la Bruxelles si Washington o scrisoare deschisa in care isi exprima dezacordul fata de "folosirea unor negocieri comerciale in spatele usilor inchise pentru a schimba sau diminua masuri de interes public in favoarea unor interese comerciale".

• Directorul unui centru de cercetare american, Center for Economic and Policy Research (diferit de cel britanic, care a realizat analiza mentionata mai sus pentru Comisia Europeana), a publicat tot in iulie, in The Guardian, un material dur la adresa negocierilor. El afirma intre altele ca "deoarece barierele conventionale pentru comertul dintre SUA si UE sunt deja foarte reduse, in cazul acestui acord atentia se va indrepta spre barierele neconventionale, adica cele legate de practicile de reglementare". El se refera la reglementari precum cele din domeniul organismelor modificate genetic sau al fractarii hidraulice.

• Dupa anuntul initial privind inceperea negocierilor, caracterul "secret" ce se preconiza in cazul acestora a determinat diverse organizatii sa le compare cu cele pentru ACTA, cu atat mai mult cu cat TTIP vizeaza inclusiv domeniul proprietatii intelectuale.

Cum raspunde, intre altele, Comisia Europeana acestor ingrijorari:

• Pe parcursul negocierilor, Comisia va informa permanent Consiliul si Parlamentul European in privinta evolutiilor, iar cand acordul va fi finalizat aceste doua foruri vor analiza si aproba/respinge documentul. In SUA, acest rol va reveni Congresului

• UE nu va fi fortata sa-si modifice legislatia in privinta organismelor modificate genetic

• Pozitia Parlamentului European de respingere a ACTA va fi respectata pe deplin in aceste negocieri, TTIP nu va insemna o "ACTA intrata pe usa din dos"

• Pentru ca negocierile comerciale sa aiba succes, e nevoie de o anumita confidentialitate, dar pe parcursul discutiilor Comisia Europeana va continua sa se consulte cu industria, asociatiile profesionale, organizatiile pentru protectia consumatorilor si reprezentantii societatii civile.