Harta crizei fortei de munca din Romania

Buticarii, constructiile si lohn-ul - cei mai afectati de criza fortei de munca

de Bety Blagu     HotNews.ro
Luni, 14 ianuarie 2008, 19:41 Economie

 documente
(14 Ian 2008) PDF, 54KB
(14 Ian 2008) PDF, 46KB
(14 Ian 2008) PDF, 60KB
(14 Ian 2008) PDF, 99KB
(14 Ian 2008) PDF, 53KB
Peste 83.000 de muncitori, in mare majoritate calificati, sunt cautati de angajatorii din Romania. O treime dintre locurile de munca incluse in statistica oficiala a deficientei fortei de munca (realizata pe baza datelor centralizate la sfarsitul lunii octombrie 2007) sunt in constructii, tocmai domeniul in care Romania a exportat cea mai multa forta de munca in Spania si Italia. De altfel, Ministerul Muncii se gandeste chiar sa organizeze burse ale locurilor de munca in cele doua tari, pentru a-i convinge pe romanii calificati in constructii sa se intoarca acasa.

Citeste si:
- Reducere la permisele de munca pentru straini
- Burse pentru repatrierea muncitorilor din Spania si Italia
- Sindicatele: munca dura, castig prea mic
- Solutii din Polonia, Slovacia si Bulgaria


In acest timp, sindicalistii ii acuza pe reprezentantii autoritatilor ca ingreuneaza accesul somerilor la cursuri de recalificare si pe cei ai angajatorilor ca nu sunt interesati sa se implice in rezolvarea situatiei de pe piata de munca romaneasca.

Potrivit datelor comunicate de Ministerul Muncii, cele peste 83.000 de locuri de munca au fost comunicate in mod repetat ca fiind vacante si sunt considerate "greu ocupabile", reprezentand baza estimarilor privind deficitul de forta de munca.

SE CAUTA CROITORUL DE LOHN, CONSTRUCTORUL DIN SPANIA SI VANZATORUL DE BUTIC

Dintre sectoarele economice care se confrunta cu lipsa de forta de munca se detaseaza constructiile, cu o estimare de deficit de 27.793 de locuri de munca, ceea ce reprezinta 33,2% din total, si fabricarea articolelor de imbracaminte, aranjarea si vopsirea blanurilor (9.765 locuri de munca), cu 11,66% din total .

85% dintre locurile de munca greu ocupabile se regasesc in sectoarele constructii, confectii textile si incaltaminte, industria altor mijloace de transport, industria alimentara, industria confectiilor metalice, comert cu ridicata si cu amanuntul si in hoteluri si restaurante.

Cele mai multe sanse de angajare le poate avea un muncitor calificat ca si confectioner-asamblor articole textile, care are la dispozitie peste 6000 de locuri de munca. In urma sa sunt colegii sai care stiu ce inseamna sa fii operator confectii pentru tesaturi, tricotaje si materiale sinteticepe care ii asteapta aproape 5000 de locuri de munca.

Cei mai multi muncitori necalificati sunt ceruti pentru demolari de cladiri (cel putin 4.500 de locuri de munca), pentru intretinerea si repararea drumurilor (peste 2.700) si pentru ambalare de produse (mai mult de 2.300). Pana si in agricultura se inregistreaza un deficit de forta de munca, de peste 600 de muncitori necalificati la nivel national.

Nici munca de vanzator nu mai pare sa aiba cautare, avand in vedere ca angajatorii nu reusesc sa gaseasca ocupanti pentru aproape 3.400 de locuri de munca de acest tip.

SALARIILE MICI ALUNGA MUNCITORII

Motivul principal pentru care marea majoritate a acestor locuri de munca nu sunt ocupate il reprezinta nemultumirea muncitorilor calificati privind salariul primit, raportat la nivelul de efort si la programul de lucru.

Potrivit datelor Institutului National de Statistica, salariul mediu net la nivel national in domeniul constructiilor a fost, in noiembrie 2007, de 942 RON. Cel in industria textila a fost de 758 RON, iar in cea a confectiei de imbracaminte - 667 RON. Salarii medii nete foarte mici se inregistreaza si in alte domenii in care este semnalat deficit de forta de munca, precum in prelucrarea lemnului (645 RON), hoteluri si restaurante (677 RON), tabacirea si finisarea pieilor (670 RON) sau agricultura si vanatoare (800 RON).

Cu toate acestea, printre sectoarele care cauta fara succes muncitori se numara si unele cu salarii mai mari, unele chiar peste nivelul salariul mediu net pe tara (1.121 RON): administratie publica (salariu mediu net - 2.058 RON), industria pentru echipamente pentru radio-tv si comunicatii (1.428 RON) sau sanatate si asistenta sociala (1.149 RON).

JUDETE CU SOMAJ MARE SI DEFICIT MIC

Comparatia intre deficitul de locuri de munca si rata somajului pe judete da o imagine extrem de clara cu privire la zonele aflat in dezvoltare economica. Astfel, sudul Moldovei, Muntenia si Oltenia par sa aiba cea mai mare problema din acest punct de vedere.

Judetul Vaslui avea in luna octombrie cea mai mare rata a somajului in Romania, 9,7% (15.742 de persoane aflate in evidenta ca someri), dar in acelasi timp era si pe al patrulea loc de la coada in privinta numarului de locuri de munca greu ocupabile (doar 82). Intr-o situatie asemanatoare se afla judetul Mehedinti care, cu o rata a somajului de 8,6% (10.522 someri), are un deficit de doar 109 de muncitori.

Un caz special este cel al judetului Timis care are mai multe locuri de munca greu ocupabile decat numarul somerilor aflati in evidenta autoritatilor. Astfel, la 16.800 de locuri de munca greu ocupabile sunt doar 5.568 de someri in evidenta (rata somajului - 1,7%). Situatia din Bucuresti este de un echilibru aproape perfect, cu un deficit de 20.125 de muncitori si 20.180 someri.

Potrivit statisticii realizate de Ministerul Muncii, cel mai mare deficit se inregistreaza in Bucuresti (20.125 muncitori), judetele Timis (16.800), Constanta (6.700), Sibiu (5.418), Cluj (4.825) si Suceava (3.140).

Cel mai mic deficit este in judetele Gorj (doar 40 de muncitori), Buzau (51), Hunedoara (55), Vaslui (82), Mehedinti (109) si Salaj (122).

Reprezentantii Ministerului Muncii considera ca in judetele in care deficitul de forta de munca are o valoare apropiata de numarul somerilor situatia ar putea fi rezolvata macar partial prin reconversia profesionala a celor fara slujba. Autoritatile atrag insa atentia ca, in judetele cu somaj mic, persoanele fara loc de munca sunt in general cu situatii familiale deosebite, necalificate, dependente de venitul minim garantat.

Oficialii sunt pesimisti cu privire la acoperirea deficitului din "rezerva nationala" sau dintre cetateni din UE, datorita salariilor mici comparativ cu cele din statele membre.
























Material sustinut de Superbrands

Recomandari de vara de la librarii Humanitas

Librariile Humanitas au aparut ca entitate juridica in anul 1993, insa primele doua librarii au fost deschise sub egida Editurii Humanitas inca din 1991. Cu peste 25 de ani in piata de distributie si vanzare de carte din Romania, compania isi propune sa ramana in continuare lantul de librarii cu cea mai mare pondere de carte din Romania, acordand editurilor nationale si locale, dar si autorilor romani, sansa de a ajunge la public.

190 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică