Cum va evolua PIB-ul?, de unde ar putea veni cresterea economica?, vom avea someri mai multi sau mai putini?, cat va fi cursul euro/leu? sunt intrebari pe care si le pun aproape toti. Sintetizate in zece intrebari si raspunsuri, anul 2012 sta sub semnul unui optimism prudent. Daca nu intervin perturbari consistente, vom avea un leu care nu va oscila foarte tare, iar economia ar putea inregistra o crestere economica oarecum firava.

Intra in text si vezi care sunt principalele 10 intrebari legate de economia Romaniei in acest an.

  • 1. Cat va fi cresterea economica si pe ce s-ar putea baza?

In scenariul optimist, am putea atinge o crestere a PIB-ului de 4% in 2012. Estimarile oficiale merg de la 2,5%-3% (Comisia Naţională de Prognoză) pana la 4%. De regula, cresterea reala inregistrata este sub estimarile oficiale, asa incat daca vom avea o crestere de 1,5% se cheama ca am performat. Pana in urma cu cateva luni, asteptarile tuturor erau mai mari, insa problemele din zona euro au “ajustat” sperantele de crestere a PIB-ului.

Dupa intilnirea cu delegatia troikai (FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala), Basescu a declarat ca bugetul este construit pe o crestere intre 1,7% si 2,7%, iar deficitul este estimat intre 1,9% - 2,5% din PIB. Romania are resurse interne de crestere in zona energiei unde restructurarile si corectul management al companiilor din domeniul energetic au generat premise de crestere economica consistenta si aport de venituri si in bugetul de stat si catre populatie, in sectorul de transporturi si o optimizare a functionarii sistemului de sanatate, care trebuie sa continue procesul de reforma, reprezinta o alta resursa a cresterii veniturilor in bugetul de stat si de diminuare a deficitelor.

Romania este in siguranta daca se mentine in acordul cu FMI, CE si BM si daca, pe de alta parte, guvernul isi respecta programul la care s-a angajat.

Bancherii estimeaza o crestere de pana la 3% (BRD), în vreme ce BERD, FMI şi Comisia Europeană estimează un avans economic de 3,8%, 4% şi respectiv 3,7%.

  • 2. Cum va evolua pretul locuintelor?

In prima parte a anului probabilitatea cea mai ridicata este in directia unei scaderi a preturilor. Calculele indica insa un nivel lent al ieftinirilor- 5-7% in medie, evolutia pe parcursul intregului an fiind incerta din cauza evolutiilor impredictibile a crizei din zona euro.

  • 3. Care va fi nivelul mediu al somajului?

Probabil undeva intre 6-7% ca medie anuala. Angajatorii din HoReCa, industria extractivă si sectorul energetic sunt printre primii care vor face concedieri în primele trei luni ale anului viitor. În aceeaşi perioadă, doar 20% dintre firmele de pe piaţa locală vor face angajări, arată un studiu realizat de firma de recrutare Manpower.

La nivel naţional, 64% dintre angajatori susţin că nu estimează modificări în politica lor de angajare, 14% dintre ei vor face concedieri şi doar 20% estimează că vor creşte volumul angajărilor, potrivit studiului. “Intenţiile de angajare se menţin la un nivel pozitiv. Cu toate acestea, planurile de angajare se vor diminua, probabil, în primele trei luni ale anului”, spune Valentin Petrof, Country Manager al ManpowerGroup România. Potrivit studiului Manpower o situaţie pe regiuni arată că cele mai multe disponibilizări vor fi făcute de angajatorii din nord-Est si Sud-Vest.

Citeste aici studiul integral

  • 4. Ce se va intampla in zona Euro si cum ne vor afecta evenimentele?

Este cel mai dificil de raspuns cu privire la evolutia evenimentelor din zona euro. Unii spun ca asistam de fapt la primii pasi in directia dezintegrarii, in vreme ce optimistii spun ca 2012 va aduce rezolvarea crizei. Pana acum, liderii politici nu au demonstrat ca dispun de capacitatea de a gasi solutii plauzibile.

Despre destramarea Eurolandului se vorbea inca de prin 2007. Vezi aici o lucrare a lui Barry Eichengreen

  • 5.    Inflatia va scadea sau va urca?

Cel mai probabil va scadea. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere prognoza de inflaţie pentru 2012 la 3%. "Spunem două lucruri, până spre primăvara anului viitor va continua căderea preţurilor, a IPC, pentru că efectul de bază continuă. S-ar putea ca prin martie să fie în jur de 2% sau chiar mai puţin, apoi tot efectul de bază ne va împinge mai în sus spre vară. Nu vedem în vară scăderi de preţuri alimentare, ne menţinem conservatori. Avem amplitudini extrem de mari în acestă perioadă, de 2%. Pentru că în această perioadă am avut o scădere medie de 0,2%, efectul de bază va duce inflaţia de la 2%, sub 2%, spre 3,5-3,6% în toamnă. S-ar putea să avem în primăvară o rată a inflaţiei sub media UE", a afirmat Isărescu. Tindem să credem că avem un dezechilibru şi există riscul unei abateri în sus faţă de scenariul de bază. Însă, aceste abateri sunt uşor atenuate. Există un risc de abatere în sus, în special de la cursul leului. Observăm că perioada aceea de sentiment pozitiv al pieţelor, din lunile aprilie mai sau chiar iunie, pare că a dispărut. Într-un fel pentru noi a fost o uşurare, pentru că, mai în glumă mai în serios, nu este uşor să lupţi cu intrările de capital, mai ales când ai diferenţial pozitiv de inflaţie", a spus Isărescu la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

El a adăugat că în prezent se observă o inversare a trendului şi, chiar dacă nu există ieşiri de capital, intrările sunt foarte mici.

"Băncile care au mişcat capitalurile străine în şi din afara României sunt mult mai precaute, şi nu numai cu România", a afirmat şeful băncii centrale. Guvernatorul BNR a adăugat că există un risc de abatere în sus a inflaţiei din evoluţia economiei, zona euro şi criza datoriei suverane, dar nu pe canalul creşterii economice, pentru că ar acţiona în direcţia dezinflaţiei, ci pe canalul încrederii şi presiunii asupra leului.

"În ceea ce priveşte consolidarea fiscală, avem de data aceasta un echilibru. Măsurile anunţate de Guvern sunt chiar peste aşteptările noastre. Pe partea cealaltă avem an electoral şi ştim că în an electoral este greu sa ţii în frâu cheltuielile bugetare", a mai spus Isărescu.

Economistul şef al BNR, Valentin Lazea, afirma în luna septembrie că România are şansă istorică de a reduce inflaţia la niveluri de sub 3% în următorii ani, scenariu posibil dacă politica monetară a băncii centrale va fi sprijinită "în mod ferm" de politicile fiscale şi salariale.

  • 6.  Va inaspri BNR politica monetara?

CA al BNR a decis in ultima sedinta a CA din 2011 reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,00 la sută pe an de la 6,25 la sută. Ca urmare a acestei decizii, din 3 noiembrie 2011, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit s-a redus la nivelul de 2,00 la sută de la 2,25 la sută, iar rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) va fi de 10,00 la sută pe an faţă de 10,25 la sută.

CA al BNR a hotărât totodată continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Atitudinea judicioasă a băncii centrale vizează asigurarea în permanenţă a unor condiţii monetare reale în sens larg adecvate menţinerii durabile a ratei inflaţiei în interiorul intervalului de variaţie şi a stabilităţii financiare – elemente care, coroborate cu aplicarea angajamentelor privind consolidarea fiscală şi a reformelor structurale asumate de autorităţile din România în cadrul acordurilor de finanţare convenite cu instituţiile internaţionale, sunt esenţiale pentru asigurarea unei redresări sustenabile a economiei româneşti. Ajustarea treptată a condiţiilor monetare reale în sens larg este aşteptată a se reflecta în nivelul dobânzilor practicate la creditele acordate de băncile comerciale. BNR reiterează importanţa stimulării procesului de economisire internă, inclusiv prin remunerarea adecvată a depozitelor bancare pentru a asigura sustenabilitatea deficitului extern şi reducerea treptată în termeni relativi a dependenţei economiei naţionale faţă de finanţările externe.

  • 7. Cum va evolua politica fiscala in 2012?

Desi exista riscul unor promisiuni electorale care sa deterioreze pozitia fiscala, supravegherea din partea Troicii este binevenita in directia unei prudente necesare. O colectare slaba a veniturilor si o evaziune fiscala ridicata, combinata cu lipsa unei viziuni si strategii pe termen lung sunt vulnerabilitatile Finantelor. Pe plan local, unele taxe ar putea creste in 2012. Deocamdata, nivelul principalelor taxe nationale raman neschimbate. Guvernul va mentine la nivelul actual atat taxa pe valoarea adaugata (TVA-ul), cat si contributiile de asigurari sociale (CAS), a declarat premierul Emil Boc. Motivul mentinerii acestora la nivelul actual este tocmai pentru a asigura o stabilitate si o predictibilitate in domeniul fiscal si pentru a intari cadrul macroeconomic.

“Nu vom modifica CAS-ul si TVA-ul in 2012, tocmai pentru a fi predictibili si a ne asigura ca vom consolida aceasta stabilitate macroeconomica. Sa speram ca dupa aceasta consolidare macroeconomica, inceputa in 2011 si continuata in 2012, vom avea posibilitatea sa gasim si alte solutii financiare in anii urmatori pentru a reduce costul sau fiscalitatea cu forta de munca, dar toate la timpul lor”, a spus Boc, in cadrul unei conferinte de presa.

  • 8. Unde se va duce cursul euro?

Nimeni nu poate anticipa cu precizie care va fi cursul leului in 2012. Se pot face in cel mai bun caz estimari pornind de la diferite scenarii pentru Europa si Romania. In primele 11 luni, cursul mediu al leului a fost 4,22 in fata euro si 3,02 in fata dolarului SUA. Economistii consultati de HotNews mizeaza pe un curs al leului intre 4,2-4,4 in fata euro, cu oscilatii de mica amplittudine.

Ce ar putea aprecia leul in 2012:

· Atragerea de fonduri europene (pana acum, performantele anterioare nu indica o mare contributie la curs, dar nu se stie ce va adduce anul care vine)

· Intrari de capitaluri din UE (destul de dificil de confirmat date fiind problemele din Euroland, dar poate cu initiative fiscale de atragere a rezidentelor fiscal…)

· Exporturi puternice care sa atraga valuta (sanse bune, in lipsa unor derapaje)

· Finantarea unor proiecte mari (infrastructura in principal)

Factori care ar deprecia leul:

· Iesiri de capitaluri straine (destul de probabile, dar acestea depind si de masurile luate de BNR)

· O deteriorare a situatiei economice a Romaniei (putin probabila, acum)

Vezi aici ce au spus economistii consultati de HotNews

  • 9. Vor veni investitii straine in Romania?

Estimarile nu sunt foarte optimiste, nivelul ISD in 2011 fiind de-a dreptul dezamagitor. E drept, la asta a contat atractivitatea scazuta a economiei locale precum si lipsa unei strategii de atragere a banilor straini. Incertitudinea din pietele externe ca si infrastructura proasta din Romania sau nereformarea economiei au contribuit la ocolirea tarii noastre de fluxurile financiare. In primele 10 luni din 2011 investiţiile străine directe au scăzut la jumatate fata de octombrie 2010, la 1,3 mld. euro, conform BNR. Participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 905 mil. euro, iar creditele intragrup au fost de 403 mil. euro. Partea proasta e ca noi depindem de capitalul extern. Daca nu incercam sa devenim mai atractivi, vom suporta consecintele.

  • 10.   O vom duce mai bine?

Unii da, altii nu. Sectoarele cu crestere economica (pharma, energie s.a.) vor avea salariati cu un nivel de trai in crestere, in vreme ce altii vor avea un trai mai prost. In ansamblu (ca medie) o vom duce la fel ca in 2011, dar cu eforturi mai mari.