Protectia legala a supraveghetorilor bancari reprezinta una din principalele conditii pentru a avea un proces efectiv de supraveghere prudentiala, scrie consilierul BNR Cristian Bichi pe blogul Bancii Nationale, dupa ce in media au aparut doua propuneri legislative prin care se solicita ca personalul BNR sa poata fi tras la raspundere civil sau penal ca urmare a exercitarii functiilor. Primul proiect, al senatorului ALDE Cristiana Anghel, poate fi gasit aici, iar al doilea, apartinand deputatului Daniel Catalin Zamfir (initiatorul legii darii in plata) poate fi consultat aici.
"Un regim de protectie legala permite supraveghetorilor sa ia decizii corecte si in mod independent, doar in functie de criterii tehnice, fara a fi sub amenintarea represaliilor din partea a terte persoane si/sau a institutiilor supravegheate. Frica fata de tararea in procese interminabile, cu costuri financiare ridicate si efecte asupra reputatiei personale, ii va determina pe supraveghetori sa amane sau sa evite luarea de decizii, ceea ce va face ca, intr-un final, costurile rezolvarii situatiei unor banci problema sa devina mult mai mari", mai scrie Bichi pe blogul BNR.
In acest sens, mai arata consilierul Bancii Centrale, in literatura economica s-a afirmat ca necesitatea de a avea o asemenea protectie [n.n. protectie legala] se bazeaza pe efectul de intimidare pe care o amenintare de litigiu ar putea-o avea asupra randamentului activitatii unui supraveghetor bancar. Aceasta amenintare tinde sa fie mai mare cand sistemele bancare se afla in situatii critice si este in mod particular semnificativa atunci cand exista multe banci insolvente, ceea ce da nastere la masuri mai stricte de respectare a reglementarilor si de redresare, cat si la retragerea autorizatiilor de functionare.
"Protectia legala este in relatie directa cu necesitatea permanenta de a gasi un echilibru intre apararea intereselor deponentilor bancilor si asigurarea stabilitatii sistemului bancar (obiectiv de interes general). Totodata, prin acordarea de protectie legala se recunoaste faptul ca riscul juridic este mult mai ridicat, in mod normal, pentru supraveghetorii bancari decat pentru alte persoane care isi desfasoara activitatea in cadrul administratiei publice", mai scrie Bichi pe blogul BNR.
Vezi aici integral opinia consilierului BNR.
Zamfir spune ca nu vrea ca demersul sau sa fie considerat drept o razbunare la adresa Bancii Nationale si ca initiativa sa a fost discutata in cadrul partidului. "Nu fac de capul meu acest proiect. Azi am discutat-o in partid si l-am intrebat si pe dl. Piperea cum se poate face:, a mai spus Zamfir.
Intr-un interviu acordat HotNews.ro, Zamfir spunea ca in momentul in care a gandit proiectul de lege, se temea ca BNR va manipula cursul de schimb ca urmare a legii darii in plata, "Sigur, eu nu pot spune ca se va intampla asa ceva, dupa cum nu pot exclude ca nu s-ar putea intampla. Ca BNR poate influenta cursul. Si sigur, avand in vedere pozitia Bancii pe darea in plata, era de asteptat sa se intample. Si eu m-am gandit ca oamenii astia trebuie sa poata fi trasi la raspundere daca manevreaza cursul. Ei, potrivit Statutului BNR, nu pot. Eu fiind cu darea in plata intre votarea in Parlament si retrimiterea ei de catre Presedinte, nu am vrut sa initiez aceasta modificare pentru ca s-ar fi considerat ca am un razboi cu BNR-ul. Va dau cuvantul meu de onoare ca nu am niciun razboi cu BNR! (...) Stiti ce simplu e proiectul? Contine doar un articol care abroga acel articol. Si in plus, abrogam si alineatul 4 , care spune asa: Cheltuielile de judecată ocazionate de procedurile judiciare iniţiate împotriva persoanelor prevăzute la alin. (3) se suportă de Banca Naţională a României. Pentru ca nu e normal. Daca dai pe cineva din BNR in judecata, de ce sa plateasca cei din BNR mari case de avocatura ca sa-l apere indiferent de ceea ce face angajatul? Eu nu cred ca e in regula", explica Zamfi in discutia cu reporterul HotNews.ro.
8
7
