Sistemele de încălzire centralizată, teoretic, cele mai eficiente sisteme de încălzire a imobilelor, au eșuat în România din cauza managementului defectuos asupra acestora. Astfel din 330 de localități cu sisteme de încălzire centrală în anul 1990 (peste 3,5 milioane de locuinte), astăzi mai există astfel de sisteme, doar în 37 de localități (cca 1,2 milioane de locuinte), majoritatea dintre acestea fiind incapabile tehnic să mai asigure necesarul de apă caldă și căldură, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă. Astfel, alternativa firească și unică, în ultimii 30 de ani la aceste sisteme au fost centralele de apartament pe gaze.

Compania Națională de Transport al Energiei Transelectrica și Universitatea Politehnica din București (UPB) au semnat un parteneriat strategic privind înființarea unui proiect în domeniul cercetării și inovării: DigiTEL. Transelectrica susține că este unicul laborator digital integrat din România, pentru testarea viitoarelor tehnologii din sfera energetică (tehnologii State of the Art: digital twin, sisteme expert privind managementul activelor, realitate virtuală și augmentata, 3D CAD etc).

Chile a inaugurat marţi prima centrală termică solară din America Latină în deşertul Atacama, cea mai uscată şi mai însorită din lume, un proiect care ar trebui să ajute ţara să atingă neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon la orizontul anului 2050, informează AFP și Agerpres.

Organizațiile de mediu din mai multe țări din Europa Centrală și de Est, printre care și România, au trimis reprezentanților Consiliului Uniunii Europene o declarație comună prin care se opun reintroducerii proiectelor pe bază de gaze fosile ca Proiecte de interes comun. Scrisoarea vine după ce Guvernele țărilor ECE au transmis suportul lor pentru proiectele de infrastructură de gaze. Declarația celor 50 de ONG-uri de mediu a fost transmisă în contextul în care miniștrii Energiei din statele membre ale Uniunii Europene se vor întâlni pe 11 Iunie, în Luxemburg, potrivit Greenpeace România.

Rusia şi Arabia Saudită, două dintre cele mai mari state producătoare de petrol din lume, intenţionează să sfideze recomandări Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE) şi să continue investiţiile în petrol şi gaze, respingând apelurile de a reduse semnificativ utilizarea combustibililor fosili, în pofida agravării crizei climatice, transmite CNBC, preluată de News.ro.

Un bucureștean care consumă 125 de kW pe lună s-ar putea trezi de la 1 iulie cu o factură mai mare cu 15 lei la energie electrică, în timp ce la același consum, un clujean ar putea plăti cu 90 de lei mai mult, dacă nu au încheiat noi contracte cu furnizorul și rămân la serviciul universal, arată calculele făcute de Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei.

Temperatura optimă pentru sănătatea corpului este de 19 grade, susține directorul general al Engie România, Eric Stab. Acesta consideră că reducerea temperaturii în casă iarna de la 23 la 21 de grade ar însemna o economie de 15% din energia consumată. Eric Stab afirmă că românii consideră că temperatura optimă în timpul iernii, în casă, este de 23 de grade, în timp ce la nivel european, consumatorii spun că temperatura optimă este de 21 de grade.

Guvernul nu va solicita Romgaz şi Nuclearelectrica să distribuie sub formă de dividende 90% din profitul pe anul trecut, a declarat ministrul energiei Virgil Popescu pentru Bloomberg. “După o discuţie cu premierul şi ministrul finanţelor, am convenit să acordăm o derogare acestor două companii”, a spus ministrul. Reamintim că Executivul a adoptat, recent, un memorandum confidențial prin care obligă toate companiile de stat valoroase să renunțe la aproape tot profitul lor (minimum 90%), în dauna investițiilor, pentru a-l transforma în dividende.

Premierul Florin Cîțu susține că i-a cerut ministrului energiei să iasă public și să explice de ce Romgaz și GSP Power vor primi pentru două proiecte o treime din sumele alocate pe componenta Energie, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Întrebat despre acest caz, joi, la finalul ședinței de Guvern, Cîțu a evitat să ofere amănunte, limitându-se să spună că "sunt niște tehnologii inovatoare ceea ce se propune prin aceste proiecte". Nu e clar nici ce se întâmplă dacă autoritățile de la Bruxelles vor respinge proiectele, în acest stadiu al PNRR.

Prețul energiei va crește de la 1 iulie pentru consumatorii casnici care nu au încheiat un contract pe piața liberă, cu același furnizor sau cu altul, preferând să rămână în regim de serviciu universal, potrivit estimărilor făcute de Asociația Energia Inteligentă. Aceasta consideră că vor urma două etape de majorare a facturilor pentru acești consumatori: una la 1 iulie, în medie cu 4,8%, și cealaltă la 1 ianuarie 2022, în medie cu 5%.

"Cum a fost selectată nu am cum să vă spun pentru că nu știu. Este un consorțiu, propus de Ministerul Energiei, format din Romgaz, Siemens și firma respectivă.", a declarat miercuri ministrul Cristian Ghinea, întrebat cum a fost selectată firma GSP Power, controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu, ca beneficiar în PNRR, informație prezentată de HotNews.ro. Ghinea a spus că este un ajutor de stat, care trebuie notificat Comisiei Europene, și Ministerul Energiei va trebui să explice de ce acea companie este unica în poziție de a furniza un serviciu sau un bun pe piața din România.

Polițiști de frontieră, inspectori fiscali și agenți vamali vor demara miercuri o inspecție la terminalul petrolier al companiei rusești Lukoil din apropierea orașului Burgas, relatează Euractiv.

Alfred Stern (56 ani) va fi noul președinte și director executiv al OMV, începând cu 1 septembrie 2021, primind un mandat de trei ani, cu posibilitate de prelungire pentru încă doi ani, sub rezerva acordului reciproc, a anunțat compania austriacă OMV. Numirea lui Alfred Stern a fost decisă marți în Consiliul de supraveghere al OMV. Alfred Stern este în prezent membru în Comitetul Executiv al OMV, cu atribuții în sectorul chimic. Rainer Seele, actualul președinte al comitetului executiv și CEO al OMV, va demisiona de comun acord începând cu 31 august 2021.

Guvernul vrea să aloce pentru capitolul Energie din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) suma de 1,62 miliarde de euro. Din această sumă, circa o treime ar urma să fie atribuită direct unei asocieri formate din producătorul de gaze Romgaz și GSP Power, companie controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu, potrivit unui document obținut de HotNews.ro. Alte sume ar urma să ajungă la Hidroelectrica (100 milioane euro), Electrica (circa 50 milioane euro), Nuclearelectrica (28 milioane euro). Pentru apeluri competitive de proiecte sunt destinate doar vreo 300 milioane de euro.

Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român (FIEKR) demarează construcția centralei de cogenerare de pe platforma Petromidia, o investiție de circa 148 milioane dolari. Termenul estimat pentru punerea în funcțiune a noii centrale este finele lunii iulie 2023. Noua unitate de producere combinată de energie electrică și termică va funcționa cu gaze naturale drept combustibil principal, mix-ul de resurse necesare fiind asigurat în proporție de 25% din procesele tehnologice ale rafinăriei și 75% din rețeaua națională.

Compania chimică BASF și producătorul de energie RWE vor să construiască împreună un parc eolian cu o capacitate de doi gigawați, în Marea Nordului. Giganticul parc de turbine va costa peste 4 miliarde euro, fiind un proiect de referință pentru viabilitatea viitoare a Germaniei, ca forță industrială. Deși pentru construcții nu este necesar sprijin financiar de la bugetul de stat, ambele companii au declarat că proiectul nu poate fi realizat decât cu sprijin politic.

Companiile Hidroelectrica și Nuclearelectrica au proiecte pe zona de hidrogen. De asemenea, Ministerul Energiei pregătește strategia natională de hidrogen, a declarat Virgil Popescu, ministrul energiei, într-o vizită de lucru în județul Vâlcea, potrivit unui comunicat al Hidroelectrica. Virgil Popescu a mai spus că vor exista parteneriate între Guvern, industrie și cercetare pe acest domeniu.

Consumatori de gaze pot găsi pe comparatorul de preţuri de pe site-ul ANRE oferte cu preţuri mult mai mici decât cele anunțate de Engie, a declarat, joi, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), Zoltan Nagy-Bege. De la 1 iulie sunt așteptate creșteri foarte mari de prețuri la gaze, în medie cu 20%. Deja, Engie a anunțat prețuri cu 25% mai mari.

Un studiu privind injectarea hidrogenului în rețelele de transport și distribuție gaze din România, realizat de Asociația Energia Inteligentă, arată că o Românie cu energie verde preponderentă se poate realiza folosind hidrogenul ca Vector al Energiei. Folosirea hidrogenului în acest rol aduce reduceri asupra facturilor la consumatorul final și face posibil acest deziderat. O abordare greșită, vizibilă astăzi în România, de a plasa hidrogenul ca și combustibilul exclusiv al viitorului este o abordare greșită care poate aduce costuri de până la 5 ori mai mari la nivelul consumatorului final, susține Asociația Energia Inteligentă.

Persoanele care nu au încheiat contracte de furnizare a energiei electrice pe piața liberă riscă să plătească, de la 1 iulie, facturi mult mai mari decât acum. Oricum, aceștia plătesc energie electrică mai scumpă de la 1 ianuarie, când a început liberalizarea, însă de la 1 iulie prețurile vor fi și mai mari. La sfârșitul lunii martie, doar 40% dintre consumatorii de energie se aflau pe piața liberă. Restul se aflau în regim de serviciu universal. Un ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) prevede că furnizorii de ultimă instanță pot acorda discounturi până la 30 iunie 2021. Însă, de la 1 iulie, vor apărea modificări cu mare impact aspra prețurilor la consumator: cresc tarifele la furnizorii de ultimă instanță și dispar unele obligații ale acestora.