BĂNCI
ROBOR la 3 luni a urcat miercuri la 2.73%. De ce se împrumută băncile tot mai scump și unde s-ar putea situa ROBOR la sfârșitul anului? Nivelul  ROBOR stârnește un interes tot mai crescut în ultima perioadă, lucru de înțeles având în vedere ponderea mare a creditelor în lei cu dobândă variabilă acordate românilor. Miercuri, ROBOR la 3 luni a urcat la 2.73% și având în vedere faptul că e foarte plauzibil ca BNR să mai urce în acest an dobânda cheie pentru a domoli inflația, am putea vedea niveluri chiar mai ridicate ale ROBOR până la sfârșitul anului. ”Dar nu foarte departe de nivelul actual”, crede economistul șef al BCR, Horia Braun. ”pentru ROBOR 3M aș vedea un interval de 2,7%-3% pentru finele anului, iar pentru ROBOR 6M un interval de 2,9%-3,2%”, explică pentru HotNews.ro, Horia Braun.
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 3,6% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 3,6% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an și de 3% pentru finalul anului viitor, a declarat, miercuri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, citat de Agerpres. Prognoza anterioară indica o inflaţie de 3,5%, în 2018. Conform BNR, rata anuală a inflaţiei IPC este anticipată a oscila în jurul valorii de 5% pe parcursul trimestrelor II şi III 2018, urmând a se reduce începând cu trimestrul IV din 2018 beneficiind de în mod substanţial şi de manifestarea unor efecte de bază favorabile, atribuibile pentru anul curent, influenţei şocului de ofertă din ultima parte a anului 2017, iar pentru anul viitor, celor din prima parte a anului 2018.
ROBOR crește în ritm alert. A ajuns la 2,73% Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut miercuri la 2,73% de la 2,68% cât era marți, fiind cel mai mare nivel din octombrie 2014, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Naţională a României.
Salariul mediu net din martie: 2704 lei. Bugetarii și angajații din tranzacții imobiliare, cele mai mari creșteri Salariul mediu net din luna martie 2018 a fost de 2704 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 217 lei (+8,7%), au anunțat miercuri reprezentanții Institutului Național de Statistică. Cele mai mari salarii au fost IT%C (6689 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1541 lei). În sectorul bugetar  s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă ca urmare a aplicării prevederilor legale  pentru personalul plătit din fonduri publice,  în sănătate şi asistenţă socială (+22,3%), respectiv în învăţământ (+18,4%). De asemenea, o uşoară creştere a câştigului salarial mediu net s-a înregistrat şi în administraţia publică (+1,3%).
​Varujan Vosganian: Principalul nostru adversar în Parlament este renta politică pe care o aduce atitudinea de a arăta că băncile jefuiesc poporul. Populismul este cel mai mare adversar al legii plafonării dobânzilor ”Vă  pot spune că această lege are un risc major: în general, să ataci băncile e o rentă politică. În România e fost inoculată o anumită ostilitate față de sistemul bancar care e foarte rodnică din punct de vedere politic. Principalul nostru adversar în Parlament este renta politică pe care o aduce atitudinea de a arăta că băncile jefuiesc poporul. Trebuie să avem luciditatea să evităm asta, pentru că românii ne-au ales să-i conducem, nu să-i urmăm. Populismul este cel mai mare adversar al acestui act normativ”, a spus marți deputatul ALDE Varujan Vosganian, la o dezbatere privind proiectul de lege al senatorului Zamfir privind plafonarea dobânzilor.
Lucian Croitoru: ​Cum pot atitudinile diferite față de inflație să zădărnicească visul european Angajamentul țărilor de a menține o rată de schimb fixă este nesustenabil dacă atitudinile lor față de inflație sunt diferite. Aceasta înseamnă că dacă aceste atitudini sunt diferite, două dintre soluțiile date trilemei de politică macroeconomică (cele care implică rata de schimb fixă) sunt  nesustenabile, scrie pe blogul s[u Lucian Croitoru, consilier al Guvernatorului BNR. Atitudinile diferite față de inflație sunt expresia atitudinilor diferite față de competitivitate și reflectă preferințele naționale diferite referitoare la obiectivele creșterii economice, solidarității și sustenabilității, care sunt parametrizate în politicile economice ale statelor-națiune.
Deputații din comisia de Finanțe-Bănci a Camerei Deputaților au votat marți pentru justificarea primei de la stat de către clienții băncilor pentru locuințe ​După mai bine de o oră de dezbateri aprinse, deputații din comisia de Finanțe-Bănci a Camerei Deputaților au votat pentru justificarea doar a primei de la stat , nu și a sumei economisite de către clienții băncilor pentru locuințe, așa cu ceruseră atât Guvernul cât și Curtea de Conturi. Reamintim că sistemul e blocat de doi ani în urma unui control al Curții de Conturi care a condus și la un nou proiect legislativ care să reglementeze funcționarea băncilor pentru locuințe. Proiectul legislativ a fost întors anul trecut din plenul Camerei la comisiile de specialitate iar marți, comisia de Buget a Camerei (care e și for decizional)  a votat ca varianta finală să fie justificarea primei de stat. Săptămâna viitoare va avea loc o nouă rundă de discuții pentru rescrierea amendamentelor propuse, după care proiectul va fi re-trimis în plen.
Adrian Vasilescu, BNR: În jurul Băncii Naționale explodează nervi și se țes intrigi ”BNR este o instituție care are și un scut foarte puternic în față: legea! În aceste condiții, cu presiuni sau fără presiuni, Banca Națională nu are cum să fie placată în îndeplinirea atribuțiilor pe care tot legea i le stabilește. Fiind însă totodată atentă la ce se întâmplă și ce se spune în spațiul public. Iar în acest spațiu explodează nervi și se țes intrigi. Desigur, și din cauza strădaniilor unor cercuri, care au sprijin mediatic, decise să creeze tensiuni între Banca Națională și unele autorități ale statului; chiar între Banca Națională și Guvern”, scrie Adrian Vasilescu pe blogul BNR. Pentru un observator atent și cu spirit analitic al spațiului public, e limpede că teme ca inflația, dobânzile, cursul de schimb sunt de fapt pretexte pe care cercurile mai sus amintite le folosesc ca să creeze o presiune politică pe Banca Națională. În spațiul public, a fost reactivată teoria jocurilor. Sunt câțiva jucători care se visează deja guvernatori ai Băncii Naționale. Ei fac calcule probabilistice și au devenit, acum, nerăbdători, ar vrea ca momentul aceasta să se întâmple, dacă se poate, până la toamnă. Ei sunt cei care alimentează cu preponderență acest fals război, adaugă Vasilescu.
De ani de zile fierbem în aceeași oală, indiferent de cât gaz furnizează economia. O privire pe cifrele privind încasările bugetare din perioada 2014-2018 E drept, la încasările din TVA și la cele din accize stăm prost. Foarte prost chiar. În primul trimestru am colectat din accize doar 8.7 lei din fiecare 10 lei pe care ni i-am programat. La TVA adunăm la buget puțin peste 9 lei din 10 propuși. Cam tot atâta adunam și în primul trimestru din 2014 (când premier era Victor Ponta). În rest, România a avut și vremuri mai proaste, când guvernanții reușeau să aducă la buget mai puțin decât ei înșiși se angajaseră să aducă. Dar haideți să ne uităm pe cifre.
Documentul privind execuția bugetară, la care făcea referire Klaus Iohannis, a fost publicat luni de Ministerul Finanțelor și arată că încasările bugetare pe primul trimestru sunt sub ținta asumată de Guvern Veniturile fiscale ale bugetului general consolidat s-au realizat în proporție de 95,1% din cât a programat Guvernul pe primul trimestru, se arată într-un raport publicat luni de Ministerul Finanțelor. Documentul mai arată că în ceea ce privește TVA, gradul de realizare al programului de încasări trimestrial a fost de doar 91,4%. La accize, gradul de realizare a fost de doar 87,6%. Acest document care arată nivelul încasărilor comparativ cu programul a fost publicat abia luni, 7 mai, deși pe 27 aprilie au fost publicate date referitoare la execuția bugetară. Însă, acele date erau doar comparații cu perioada similiară din 2017, nu și cu cât era programat. Președintele Klaus Iohannis a cerut din nou, luni, demisia premierului Viorica Dăncilă, după ce a acuzat că execuția bugetară pe primul trimestru este "total nesatisfăcătoare".Dragnea a prezentat varianta sa de execuție bugetară Trei motive care au dus la creșterea dobânzii cheie la 2,5% de către BNR
Mugur Isărescu răspunde, glumind, la întrebarea dacă va mai fi guvernator: „Nu mai pot, am 70 de ani” / Despre profilul viitorului guvernator: „Să aibă 70 de ani, 28 de ani de experiență” Întrebat de jurnaliști dacă va mai fi guvernator începând din luna mai 2019, când îi expiră mandatul, Mugur Isărescu a răspuns, amuzat: „Nu mai pot, am 70 de ani”, după care a precizat că întrebarea respectivă „nu este, acum, de actualitate”, mai importantă fiind credibilitatea băncii centrale, potrivit agenției Mediafax.
Isărescu, despre dobânzi: Vom păstra şi noi un ecart între dobânzi şi rata inflaţiei "Epoca - pentru că a fost o epocă, aproape 10 ani - a dobânzilor foarte scăzute şi real negative a trecut. Normalizarea, în sensul că se va ajunge la dobânzi pozitive, este un proces pe care nu-l putem contura în viitor, dar datorită faptului că în Europa sunt încă dobânzi real negative şi la noi rata dobânzii este sub rata inflaţiei, a spus lun guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu.
Isărescu: Nu vrem să ajungă ROBOR la 4%, de asta dăm și inflația jos!/ Cum influențează creșterea dobânzii cheie a BNR, ratele românilor împrumutați în lei Marți, ROBOR 3 M- indicatorul devenit inamicul public nr. 1 în materie de rate bancare, a rămas la același nivel la care fusese vineri: 2.54%. ”Nu vrem să ajungă ROBOR la 4%, de asta dăm și inflația jos!, a explicat luni la o întâlnire cu reprezentanții presei economice Guvernatorul BNR Mugur Isărescu. HotNews.ro s-a adresat câtorva bănci, rugându-le să facă ruleze câteva simulări privind nivelul ratelor în cazul unui imprumut ipotecar de 200.000 de lei luat pe 20 de ani la un ROBOR de 2.5% si respectiv  3%. Vezi în text rezultatele obținute dar și cum se formează celebrul ROBOR.Isărescu: Vom păstra şi noi un ecart între dobânzi şi rata inflaţieiBNR a urcat dobânda-cheie la 2.5% pe anTrei motive care au dus la creșterea dobânzii cheie de către BNR
Trei motive care au dus la creșterea dobânzii cheie de către BNR  Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) s-a întrunit luni în cadrul celei de-a patra ședințe de politică monetară din 2018. Instituția a  actualizat scenariul macroeconomic central pe termen mediu (noile prognoze privind evoluția inflației fiind apropiate de cele lansate în februarie, conform comunicatului BNR) și a continuat ciclul monetar post-criză majorând rată de dobândă de referință cu 25 puncte bază la 2.50%, confirmând așteptările noastre și ale pieței financiare.  Pe de altă parte, instituția a menținut nivelul ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în RON și valută ale instituțiilor de credit la 8%, scrie într-un raport adresat investitorilor economistul șef al Băncii Transilvania, Andrei Rădulescu.
VIDEO Isărescu: Nu am discutat EU cu președintele PSD. A discutat Guvernatorul Băncii Naționale cu președintele Camerei Deputaților. Discuția a fost instituțională! ”​​Am discutat (cu Liviu Dragnea-n.red.) cam ce a fost trecut in scrisori. Aveti scrisorile- fiecare înțelege ce vrea din scrisori- dar este bine să se înțeleaga ceea ce este în scrisori. Problemele economice sunt foarte serioase, nu constau într-o negociere: ia asta ca să-ți dau cealaltă după cum se pronunță un individ(. ..) Eu am aproape 70 de ani și tot nu pot spune că știu economie în totalitate. Văd că alții se dau mari economiști. (...) Guvernul și Parlamentul vin cu votul popular și spun :asta vrea societatea românească. Putem noi să venim să spunem că nu vrea asta societatea? Păi este o necesitate- datorită migrației forței de muncă salariile cresc. Dânșii spun ce vrea votul popular, noi spunem cât poate economia. E bine să ne întâlnim undeva în această discuție!", a declarat luni Mugur Isarescu, în briefingul de presă care a urmat ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație.
BNR a urcat dobânda-cheie la 2.5% pe an Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis luni să majoreze rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an de la 2,25% pe an începând cu data de 8 mai 2018, potrivit comunicatului difuzat luni. De asemenea, deciziile CA al BNR a mai decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an de la 1,25% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50% pe an de la 3,25% pe an începând cu data de 8 mai 2018. NIvelul ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit a fost păstrat. Comunicatul detaliat va fi prezentat în cadrul unui briefing de presă susţinut de Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la ora 15:00 la sediul BNR.
Piața serviciilor de recreere din România ar putea crește de aproape șapte ori până în 2021(Studiu PwC România) Aplicarea unei cote reduse a TVA de 9% pentru serviciile de recreere ar genera un impact pozitiv de aproximativ 340 de milioane de lei la bugetul de stat până în 2021, potrivit unui studiu al PwC România difuzat luni. Raportul Analiza pieței activităților și complexelor de recreere din România arată că numărul de vizitatori din complexele de recreere ar cunoaște o creștere medie anuală de 30% până în 2021, această creștere ar contribui la dezvoltarea de aproape șapte ori a sectorului, de la 36 de milioane de lei (2018) până la 240 de milioane de lei (2021).
Indicele Robor la trei luni a stagnat la 2,54% Indicele Robor la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 2,54%, potrivit datelor publicate luni de Banca Naţională a României, scrie news.ro.
Finanțele au publicat informațiile obligatorii din ordinele de plată pe care românii le vor completa atunci când vor face plăți la buget In Monitorul Oficial din 06 mai 2018 a fost publicate două Ordine ale Ministrului Finanțelor, (OMFP nr. 1976/2018 și OMFP nr. 1850/2018) primul reglementând informațiile obligatorii care se înscriu în ordinele de plată prin care contribuabilii persoane fizice efectuează plăți bugetul general consolidat. Al doilea aduce modificări și completări Procedurii de punere în aplicare a titlurilor executorii în baza cărora se solicită înființarea popririi conturilor autorităților și instituțiilor publice deschise la nivelul unităților Trezoreriei Statului.
Cele 4 categorii de locatari: proprietarii stabili, cei mobili, cumpărătorii și chiriașii. Ce îi unește și ce îi desparte ”Cercetările arată că cei mai mulţi români îşi doresc o locuinţă proprietate personală, visează la o „casă pe pământ”, la margine de oraş, cu trafic mai redus, verdeaţă abundentă, aer curat şi conexiuni facile cu punctele de interes şi, cel mai mult ar vrea ca elementele de confort să fie neapărat pe gustul lor. Dar visurile frumoase se evaporă în faţa provocărilor cu care se confruntă majoritatea categoriilor de locatari”, scrie Petre Datculescu, directorul IRSOP, într-un text transmis luni HotNews.ro.

ESRI

Top 5 articole cele mai ...




citeste mai multe stiri pe www.bursa.ro

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version